‘De curând, în Colegiul Fiscal de la Ministerul Finanţelor s-a discutat propunerea de restructurare a Codului Fiscal pentru a reduce substanţial cele circa 700-800 pagini în care se includ şi normele metodologice de aplicare’, a declarat, vineri, pentru Agerpres, Gabriel Sincu, partner la compania de consultanţă fiscală şi financiară Mazars.
Regândirea Codului Fiscal ar urma să elimine volumul imens de detalii şi precizări, care de altfel s-au dovedit a nu fi acoperitoare pentru toate situaţiile reale, promovând în schimb principii, reguli generale. Totodată, inspectorii fiscali vor fi încurajaţi pentru independenţă în interpretarea profesională a Codului.
‘În Codul Fiscal ar trebui să existe o structură foarte clară cuprinzând toate tipurile de activităţi care se pot desfăşura în România şi din care se pot obţine venituri, precum şi tratamentul fiscal pentru fiecare, dar şi cumulat. Este însă foarte greu, dacă nu chiar imposibil, aşa cum s-a şi dovedit în practică, să surprindem exhaustiv toate posibilităţile. În schimb, putem avea reguli generale după care să ne ghidăm’, a spus Gabriel Sincu, precizând că este vorba despre ‘principii care să guverneze fiscalitatea şi pe baza cărora să se interpreteze şi să se aplice legea’.
O abordare similară există în legislaţia dreptului fiscal anglo-saxon, dar în România mai lipseşte ceva – jurisprudenţa – ‘posibilitatea ca o decizie judecătorească dată în Bucureşti să fie luată în considerare şi, de exemplu, la Timişoara sau Constanţa, într-un caz similar’.
Un caz concret de ‘zonă tulbure din fiscalitatea românească’ şi care nu este pe deplin clarificat de actualul Cod Fiscal se referă la interpretarea aplicării contribuţiilor sociale, procente şi mod de calcul.
‘Există o zonă de graniţă între legislaţia fiscală, cea privitoare la asigurările sociale şi reglementarea anumitor activităţi. Mă refer, în principal, la asigurările sociale pentru acele tipuri de activităţi în care nu se obţin venituri din salarii. Pentru salarii este clar, dar pentru cei care lucrează ca PFA sau pe contracte de drepturi de autor sau pe contracte civile sau sunt numiţi administratori la o companie, la un SRL sau SA, lucrurile sunt ambigue’, a afirmat Gabriel Sincu.
De pildă, ce contribuţii sociale trebuie plătite dacă unele dintre aceste situaţii sunt cumulate? Dar când veniturile obţinute nu au un caracter de regularitate? Şi, de fapt, ce înseamnă, din punctul de vedere al legii, caracter de regularitate? Sunt doar câteva dintre întrebările cu care angajatorii, contabilii şi consultanţii fiscali se confruntă fară a găsi un răspuns pe deplin lămuritor în legislaţie.
‘Sunt încă zone tulburi în fiscalitate, aşa că oamenii fac după cum li se pare lor că este mai bine, dar alţii nu fac nimic, practicând evaziunea fiscală’, a spus în încheiere reprezentantul Mazars.
SURSA: Agerpres
