'După finalizarea consultărilor bilaterale între reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi cei ai Fondului Monetar Internaţional, sinteza concluziilor comitetului director al FMI a menţinut estimarea anterioară a ratei de creştere economică a României şi a constatat îmbunătăţirea stării economiei şi progresele înregistrate în recuperarea după criza financiară şi în implementarea reformelor structurale', se arată într-un comunicat al ministerului.
'Astfel, România este caracterizată de o creştere economică robustă, de creşterea numărului de noi locuri de muncă şi de o datorie publică scăzută. Pentru îmbunătăţirea standardului de viaţă şi eliminarea decalajelor nivelului de trai al românilor faţă de media UE, prin dezvoltarea durabilă şi sustenabilă a tuturor regiunilor ţării şi impulsionarea productivităţii, pe fondul trendului evident al creşterii economice a României, în bugetul anului 2017 s-au alocat pentru investiţii în infrastructură 39,4 miliarde lei, reprezentând 4,84% din PIB, cu 10 miliarde lei mai mult decât anul trecut', informează comunicatul.
Potrivit MFP, Legea salarizării unitare urmează a se implementa etapizat până în anul 2022, pe un orizont de cinci ani, iar majorările sunt diferenţiate pe categorii de salariaţi şi vor intra în vigoare treptat, până la atingerea nivelului maxim prevăzut în anexe.
'Ponderea în PIB a majorărilor salariale anuale va fi menţinută la un nivel sustenabil de circa 8%. În 2017, majorările se vor încadra într-o anvelopă maximă de 500 milioane de lei, care asigură respectarea ţintei de deficit bugetar de sub 3%. Măsuri economice, precum investiţiile în infrastructură, colectarea dividendelor de la companiile de stat sau realizarea unei legi echitabile a salarizării unitare a personalului bugetar, vor permite respectarea tuturor angajamentelor asumate, inclusiv încadrarea într-un deficit bugetar de sub 3%', menţionează sursa citată.
Ministerul precizează că anual sunt evaluate politicile economice şi financiare ale tuturor membrilor pentru a urmări creşterea economică şi stabilitatea rezonabilă a preţurilor, conform Articolului IV din Statutul FMI, iar în acest context s-au derulat consultări bilaterale între reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi cei ai FMI, rezultatul acestor analize având un caracter de recomandare.
Economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2017, principalul risc la adresa perspectivei fiind o percepţie de relaxare a prudenţei fiscale care ar putea afecta negativ încrederea pieţelor, arată experţii Fondului Monetar Internaţional într-un raport elaborat în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI.
Potrivit documentului publicat joi de FMI, o eventuală relaxare fiscală, cumulată cu creşterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul şi investiţiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile şi ar pune presiuni asupra cursului de schimb, ceea ce ar afecta bilanţurile băncilor.
Comitetul Director al FMI salută progresele înregistrate de România în reducerea dezechilibrelor economice după criza financiară globală însă recomandă o reorientare a politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investiţiilor pentru a proteja rezervele şi a creşte în mod sustenabil standardele de viaţă.
"Cu toate acestea, recenta deteriorare a politicilor fiscale şi încetinirea ritmului reformelor structurale ar putea pune în pericol aceste câştiguri. În acest context (-directorii-) au subliniat necesitatea reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investiţiilor pentru a proteja rezervele şi a creşte în mod sustenabil standardele de viaţă", susţine FMI.
De asemenea, Comitetul director subliniază că proiectul Legii salarizării unice şi noile reduceri de taxe reprezintă un risc la deficitul bugetar. "Directorii au atras atenţia asupra necesităţii de a evita noi reduceri de taxe, de a modera majorările de pensii şi a analiza şi a modifica cu atenţie proiectul Legii salarizării unice în conformitate cu spaţiul fiscal disponibil şi obiectivele fiscale pe termen mediu", se arată în comunicatul FMI.
În contextul unei posibile înrăutăţiri a situaţiei fiscale, staff-ul FMI a recomandat autorităţilor române să evite politicile expansioniste, de exemplu majorările excesive de salarii şi pensii precum şi noi reduceri de taxe. De asemenea, să constituie rezerve solide prin reducerea deficitului fiscal la 1,5% din PIB până în 2020. Această ajustare ar trebui sprijinită prin reforme structurale şi dând întâietate investiţiilor în raport cu consumul precum şi prin îmbunătăţirea eficienţei administraţiei publice.
Estimările staff-ului FMI arată că deficitul bugetar va ajunge la 3,7% din PIB în 2017 ca urmare a noii Legi a salarizării, majorărilor de pensii şi reducerilor de taxe. Mai mult, există riscul ca în conformitate cu politicile, deficitul să se deterioreze până la 3,9% din PIB în 2018. Pentru a evita ca majorarea deficitelor să pună în pericol stabilitatea fiscală, FMI recomandă consolidare pe termen mediu, sprijinită de reforme care să crească eficienţa sectorului public.
Potrivit FMI, autorităţile de la Bucureşti au recunoscut că atingerea ţintei de deficit pe 2017 va fi dificilă dar au dat asigurări că vor monitoriza cu atenţie execuţia bugetară şi vor lua măsuri compensatorii dacă va fi nevoie.
În ceea ce priveşte legea salarizării unice, autorităţile au fost de acord cu staff-ul FMI cu privire la necesitatea implementării graduale dar au apreciat că impactul fiscal al actului normativ ar putea fi mai mic decât se anticipează.
Misiunea FMI a realizat evaluarea anuală a economiei româneşti în luna martie a acestui an, la Bucureşti. Pe baza informaţiilor disponibile la momentul discuţiilor, a fost elaborat un raport al staff-ului FMI la data de 4 mai 2017, raport care a fost analizat de boardul executiv al instituţiei financiare internaţionale la data de 22 mai.
Consultările periodice prevăzute de Articolul IV din Statutului Fondului constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.
Potrivit documentului elaborat de experţii Fondului Monetar Internaţional în urma vizitei din primăvară de la Bucureşti, măsurile de relaxare fiscală incluse în planurile Guvernului pentru perioada 2017 – 2020, precum implementarea unei legi unice pentru salarizarea bugetarilor, reducerea contribuţiilor sociale sau a TVA, ar putea majora deficitul bugetar până la 6% din produsul intern brut până în 2022,
"În contextul politicilor actuale, deficitul este estimat să se deterioreze la 3,9% din PIB în 2018, luând în calcul efectul pe un an întreg al măsurii privind creşterea pensiilor, prevăzută să intre în vigoare în iulie 2017. Acesta nu reflectă măsurile incluse în planul guvernamental 2017 – 2020 (precum implementarea legii salarizării unitare, reducerea contribuţiilor sociale şi alte reduceri de taxe) care nu au fost finalizate, dar care, dacă ar fi adoptate, ar putea majora deficitul la 6% din PIB până în 2022. Acest calcul nu include potenţiale efecte de runda a doua, care ar putea reduce costul prin extinderea economiei", precizează documentul realizat de FMI în urma în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul instituţiei financiare internaţionale.
Potrivit sursei citate, cel mai mare cost fiscal, de 2,6% din PIB, îl va avea implementarea legii salarizării unitare, măsură care ar trebui implementată în concordanţă cu existenţa spaţiului fiscal necesar şi ar trebui susţinută de eforturi de reformare a administraţiei publice. O eventuală reducere a contribuţiilor sociale are un cost fiscal de 1% din PIB şi, potrivit staff-ului FMI, autorităţile de la Bucureşti ar trebui să evite implementarea unei astfel de măsuri în absenţa unei revizuiri mai largi a sistemului de pensii. Reducerea TVA la 18% ar costa bugetul 0,4% din PIB, iar autorităţile ar trebui să evite alte reduceri de taxe în condiţiile în care, potrivit FMI, schimbări ale cotelor de taxare ar trebui să facă parte dintr-un program mai amplu de revizuire a impozitelor.
Conform documentului publicat joi de FMI, economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2017, principalul risc la adresa perspectivei fiind o percepţie de relaxare a prudenţei fiscale care ar putea afecta negativ încrederea pieţelor.
O eventuală relaxare fiscală, cumulată cu creşterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul şi investiţiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile şi ar pune presiuni asupra cursului de schimb, ceea ce ar afecta bilanţurile băncilor, menţionează sursa citată.
Comitetul Director al FMI salută progresele înregistrate de România în reducerea dezechilibrelor economice după criza financiară globală însă recomandă o reorientare a politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investiţiilor pentru a proteja rezervele şi a creşte în mod sustenabil standardele de viaţă.
"Cu toate acestea, recenta deteriorare a politicilor fiscale şi încetinirea ritmului reformelor structurale ar putea pune în pericol aceste câştiguri. În acest context (-directorii-) au subliniat necesitatea reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investiţiilor pentru a proteja rezervele şi a creşte în mod sustenabil standardele de viaţă", susţine FMI.
Misiunea FMI a realizat evaluarea anuală a economiei româneşti în luna martie a acestui an, la Bucureşti. Pe baza informaţiilor disponibile la momentul discuţiilor, a fost elaborat un raport al staff-ului FMI la data de 4 mai 2017, raport care a fost analizat de boardul executiv al instituţiei financiare internaţionale la data de 22 mai.
Consultările periodice prevăzute de Articolul IV din Statutului Fondului constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.
AGERPRES
Citiți și:
