Execuția bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2025 indică o creștere a deficitului bugetar la 11,01 miliarde lei, echivalentul a 0,58% din PIB. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, acest deficit a fost mai mare decât cel de 7,89 miliarde lei, reprezentând 0,45% din PIB.
Scăderea veniturilor din TVA și accize, alături de creșterea cheltuielilor cu salariile și asistența socială, au influențat această evoluție. În plus, investițiile și sumele primite din fonduri europene au înregistrat un declin semnificativ, ceea ce pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.
Deficit bugetar crescut în primele luni ale anului
Ministerul Finanțelor a anunțat că România a înregistrat în ianuarie 2025 un deficit de 11,01 miliarde lei, echivalentul a 0,58% din PIB.
Comparativ cu aceeași lună a anului precedent, deficitul a crescut de la 7,89 miliarde lei, respectiv 0,45% din PIB.
Această evoluție indică o presiune crescută asupra finanțelor publice, pe fondul unor venituri în scădere și a unor cheltuieli mai ridicate.
„Execuţia bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2025 s-a încheiat cu un deficit de 11,01 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB faţă de deficitul de 7,89 miliarde lei, respectiv 0,45% din PIB aferent lunii ianuarie 2024”, a transmis Ministerul Finanțelor.
Veniturile bugetare, afectate de scăderea încasărilor din TVA și accize
În luna ianuarie 2025, veniturile totale ale bugetului general consolidat au fost de 46,75 miliarde lei, înregistrând o scădere de 1,4% față de aceeași perioadă a anului anterior.
Acest declin a fost influențat de reducerea fondurilor europene primite, precum și de scăderea încasărilor din TVA și accize.
Încasările nete din TVA au fost de 10,54 miliarde lei, înregistrând o scădere de 11,9% față de ianuarie 2024. Această reducere a veniturilor, determinată de restituiri mai mari de TVA și de un efect de bază ridicat, a contribuit la creșterea de deficit bugetar.
În același timp, veniturile din accize au totalizat 3,44 miliarde lei, în scădere cu 20,1%. Această evoluție a fost influențată în principal de reducerea încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, care au înregistrat o scădere de 36,8%.
În schimb, veniturile din impozitul pe salarii și venit au crescut semnificativ, atingând 6,86 miliarde lei, cu 62,4% mai mult decât în anul anterior.
Această evoluție pozitivă a fost determinată de creșterea încasărilor din impozitul pe dividende, care au înregistrat un avans de 256,5%, dar și de majorarea încasărilor din impozitul pe salarii și pe veniturile din pensii.
Creșterea cheltuielilor bugetare, influențată de salarii și asistența socială
Cheltuielile bugetului general consolidat au însumat 57,76 miliarde lei în ianuarie 2025, înregistrând o creștere nominală de 4,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Deși, ca procent din PIB, cheltuielile au scăzut ușor, de la 3,1% în 2024 la 3% în 2025, ritmul mai lent de creștere a veniturilor a contribuit la accentuarea de deficit bugetar.
Un segment important al cheltuielilor l-au reprezentat costurile cu personalul, care au ajuns la 14,01 miliarde lei, în creștere cu 18,6% comparativ cu anul anterior.
Totodată, cheltuielile cu asistența socială au fost de 22,30 miliarde lei, înregistrând o creștere de 12,8%. Această majorare a fost influențată în principal de recalcularea pensiilor conform Legii nr. 360/2023, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024.
Cheltuielile cu dobânzile s-au ridicat la 3,84 miliarde lei, cu 2,19 miliarde lei mai mult decât în ianuarie 2024, ceea ce reflectă costurile mai ridicate ale împrumuturilor.
În același timp, cheltuielile cu bunuri și servicii au ajuns la 7,38 miliarde lei, fiind cu 3,9% mai mari decât în perioada similară a anului trecut.
Investițiile și fondurile europene, în scădere semnificativă
Un aspect negativ al execuției bugetare din ianuarie 2025 este scăderea sumelor rambursate de Uniunea Europeană, care s-au situat la 1,70 miliarde lei, marcând un declin de 59% față de anul precedent.
De asemenea, cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 2,49 miliarde lei, în scădere cu 44,8%.
Investițiile publice au fost și ele afectate, cu un nivel de 5,3 miliarde lei, ceea ce reprezintă o reducere de 28,15% față de ianuarie 2024, când acestea au fost de 7,37 miliarde lei.
Această scădere, coroborată cu creșterea de deficit bugetar, ar putea avea implicații asupra creșterii economice și dezvoltării infrastructurii în perioada următoare.
