Conform informațiilor provenind de la surse apropiate Cabinetului Ciolacu, Ministerul Finanțelor are intenția de a crește brusc și substanțial accizele aplicate produselor din tutun.

Atât viteza, cât și ordinul de mărime sunt justificate de imperativul acoperirii cât mai rapide a deficitului bugetar, care crește constant, în pofida măsurilor luate până în prezent. Soluția majorării accizelor are însă șanse reale de a nu ajuta la atingerea acestui obiectiv, ba, mai mult, ar putea să genereze probleme mai complicate.

Explicația fenomenului nu este însă atât de complicată.

Veniturile din accizele din tutun au crescut cu 22%

Conform statisticilor actualizate, companiile BAT, JTI, PMI și Imperial Tobacco sunt în prezent principalii jucători din piața legală a produselor din tutun din România, care dețin împreună o cotă de aproximativ 95%.

Dar, pe lângă faptul că sunt principalii producători, mai sunt și buni contribuabili la bugetul statului. Numai anul trecut cei patru au virat circa 20 de miliarde lei, suma reprezentând accize, TVA și alte taxe și contribuții.

O sumă în creștere, după cum arată ultima execuție bugetară, conform căreia veniturile provenite din accizele pe tutun au urcat cu 22%. De altfel, sunt și singurele care au avut o evoluție ascendentă, în condițiile în care veniturile din accizele pe energie au rămas în zona negativă.

La plusul obținut a contribuit și faptul că, din 2020, România este al doilea producător european de țigarete, după Polonia, și la egalitate cu Germania. Iar conform datelor INS, anul trecut valoarea totală a exporturilor de produse din tutun a fost de circa 1,5 miliarde de euro, contribuția tutunului la balanța de plăți fiind de circa 1,1 miliarde de euro.

Ce „alternative” au românii la majorarea prețurilor

În acest context survine intenția Ministerului de Finanțe de a majora accizele la produsele din tutun. Efectul imediat al acestei măsuri va fi resimțit la nivelul consumatorului final, iar reacția acestuia nu este greu de intuit în condițiile unei inflații care îi erodează constant puterea de cumpărare. Dar și în contextul în care românii plătesc deja printre cele mai mari taxe aplicate produselor din tutun dacă ne raportăm la puterea de cumpărare locală. Statisticile de consum spun că, pentru a-și putea cumpăra un pachet de țigări, un conațional trebuie să lucreze de două ori mai mult decât cetățeanul european mediu. Dar și de trei ori mai mult decât un german sau un olandez și de cinci ori mai mult decât un luxemburghez.

Scumpirea survine și în contextul în care România se mândrește cu atingerea unui minim istoric al pieței negre a produselor din tutun. (7,1% în 2022) Greu de crezut însă că, după majorare, se va mai menține la acest nivel, în condițiile în care prețul mediu al unui pachet de țigarete comercializate în România este de 22 de lei, în timp ce în Bulgaria același pachet se vinde cu 14 lei, în Ucraina – cu 12 lei, iar în Republica Moldova – cu 11 lei.

Sunt țări vecine și posibile surse de țigarete de contrabandă. Subiect delicat în contextul discuțiilor aderării la Spațiul Schengen.

Există antecedente

Prin intenția sa Ministerul de Finanțe ignoră un document adoptat de Guvernul României cu doar un an în urmă –Calendarul de acciză care acoperă perioada 2022-2026. Și care prevede creșteri sustenabile anuale asupra tuturor categoriilor de produse cu nicotină.

În conformitate cu calendarul, cea mai recentă creștere a accizei a fost efectuată cu patru luni în urmă, la 1 aprilie. Astfel, într-un singur an, acciza la țigarete a fost majorată cu 62 de lei, de la 565 la 626 lei, o creștere de 11%. O nouă creștere ar fi a treia într-un singur an!

Desigur, acest lucru nu prezintă interes pentru Ministerul Finanțelor care urmărește doar rezultatul final – un plus la buget estimat la 400 de milioane de lei. Însă, dacă contrabanda va crește, așa cum este de așteptat, efectul scontat va fi drastic redus. Estimările industriei de profil arată că, dacă doar 2% din volumul de țigarete comercializat legal va fi achiziționat de pe piața neagră, plusul la buget va scădea la 150 de milioane.

Nu este un calcul hazardat, există precedente în acest sens – în ianuarie 2010, contrabanda de țigarete a ajuns la 36,2%, după trei creșteri consecutive într-un an. Și atunci, ca și acum, prin creșterile accizelor s-a urmărit o majorare a veniturilor bugetare. Rezultatul a fost însă o gaură la buget estimată la peste un miliard de euro.

În astfel de condiții, este perfect posibil ca majorarea intempestivă a accizelor la produsele de tutun pe care o are în plan Ministerul Finanțelor să genereze efecte similare.