Potrivit comunicatului postat pe siteul Ministerul Justiției, Predoiu nu se opune reformei legii pensiilor. „Față de declarația publică susținută ieri, 28 martie 2023, de către fostul ministru al fondurilor europene, dl. Cristian Ghinea, în sensul că ministrul Justiției nu ar dori să se aplice reforma pensiilor („Predoiu a spus că nu se aplică la magistraţi”), facem cuvenitele precizări:

  1. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, nu a făcut o astfel de afirmație publică în nicio împrejurare, în consecință, afirmația fostului ministru, dl. Cristian Ghinea, nu are corespondență în realitate, în adevăr.
  2. Ministrul Justiției a susținut și susține concret programele guvernamentale, în limita competențelor legale, inclusiv Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Concret, în ceea ce privește PNRR, pe lângă obiectivele îndeplinite pe zona sa de competență (de ex. elaborarea și adoptarea proiectelor celor trei legi ale justiției, cu termen de realizare în PNRR la 31.12.2023, realizat, sau a proiectului legii avertizorilor de integritate, realizat, ori ale revizuirii codurilor penale, proiecte ieșite din minister încă din 2022 și aflate în curs de realizare în dezbaterea Parlamentului), Ministerul Justiției, alături de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale etc., a sprijinit și sprijină cu expertiză și participarea la grupurile inter-ministeriale de lucru și realizarea altor obiective PNRR aflate în portofoliul altor ministere, cum ar fi proiectul privind reforma pensiilor, aflat în responsabilitatea și portofoliul de obiective PNRR al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS).

  1. Concret, în sensul celor de mai sus, Ministerul Justiției a sprijinit, la finalul anului 2022, MMSS pentru a organiza un dialog fructuos cu reprezentanți ai sistemului judiciar, în scopul elaborării proiectului de lege privind reforma pensiilor, proiect avizat ulterior favorabil de către Consiliul Superior al Magistraturii și a furnizat recent MMSS amendamentele solicitate la acest proiect, în termenul stabilit de către Primul Ministru și Coaliția de Guvernare, alături de celelalte ministere solicitate, precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale etc.

Afirmații inexacte…

  1. Cu totul diferit față de afirmațiile inexacte ale fostului ministru al fondurilor europene, dl. Cristian Ghinea, ceea ce a susținut ministrul Justiției este necesitatea efectuării acestei reforme cu respectarea principiului conform căruia pensia de serviciu este un element de statut al independenței magistraților, principiu recunoscut de documentul „Principiile fundamentale privind independența magistraturii” adoptate la cel de al VII – lea Congres al Națiunilor Unite pentru prevenirea crimei și tratamentul delincvenței minorilor (Milano, 1985), Adunarea Generală a O.N.U. prin Rezoluția nr.40/32 și Rezoluția nr.40/146 din 1985, Recomandarea nr.R (94) 12 cu privire la independența, eficacitatea și rolul judecătorilor din 1994 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, Carta Europeană privind statutul judecătorilor din 1998, Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art.6 și jurisprudența derivată), numeroase decizii ale Curții Constituționale ale României, documente care nu au ajuns înca la cunoștința dlui fost ministru Cristian Ghinea sau continuă să fie ignorate de către domnia sa.
  2. Considerăm această ocazie potrivită pentru a comunica și următoarele:

5.1 din punctul de vedere al ministrului Justiției în exercițiu, modul în care fostul ministru, dl.Cristian Ghinea, a formulat în PNRR obiectivul reformării pensiilor de serviciu și ocupaționale și condiționalitățile CID a fost neprofesionist, contradictoriu și lipsit pe alocuri de o logică elementară; spre exemplu, condiționalitatea CID a asigurării principiului contributivității este contradictorie cu condiționalitatea CID respectării protecției constituționale pentru unele categorii de pensii;

Ghinea ignoră starea sistemelor esențiale

5.2 modul în care au fost redactate aceste obiective de către fostul ministru Ghinea a ignorat complet starea și situația unor sisteme esențiale pentru funcționarea statului, a ignorat date critice privind resursele umane în aceste sisteme, proiecția de politică de resurse umane pe termen mediu și lung și, în consecință, funcționalitatea statului și siguranța cetățenilor; pe baza acestor argumente tehnice concrete, se poate spune că modul neprofesionist și superficial în care fostul ministru, dl.Cristian Ghinea, a stabilit și inclus obiectivele de reformă a sistemului de pensii în Planul de Redresare și Rezilienta, a transformat acţiunea fostului ministru, dl. Ghinea, într-una de demolare și subminare a unor sisteme cheie pentru funcţionarea statului, nu numai cel al Justiţiei, ci și pe cel de ordine publică şi securitate naţională;

5.3 modul netransparent de stabilire a acestor obiective în PNRR la momentul la care fostul ministru al fondurilor europene, dl. Cristian Ghinea, a redactat planul poate fi una din explicațiile existenței acestor necorelări funcționale din plan și ridică semne de întrebare inclusiv cu privire la respectarea tuturor procedurilor formale şi legale de elaborare şi adoptare la nivelul Guvernului a unor astfel de documente importante.