Anunțul a fost făcut luni de ministrul Mediului, Tanczos Barna. Campania se desfăşoară la nivel naţional, începând din 1 decembrie online şi din 15 decembrie în celelalte medii și are ca principal obiectiv responsabilizarea tuturor jucătorilor de pe lanţul de colectare, respectiv de reciclare.

”Mesajul principal al campaniei este unul de responsabilizare, indiferent dacă vorbim de autoritate publică locală, indiferent dacă vorbim de individ, de părinţi, de copii.

Fără să fim uniţi în jurul acestui obiectiv, de a creşte gradul de colectare separată şi gestionare eficientă a deşeurilor, nu putem schimba situaţia. Responsabilitatea este mai uşor de aruncat decât deşeurile, dar dacă suntem cinstiţi cu noi înşine şi ştim că avem o problemă, numai atunci putem începe să o rezolvăm.

Preţul necolectării separate se plăteşte de fiecare dată de cetăţeni. Anual, autorităţile publice locale sunt obligate să plătească acele contribuţii la AFM, în cazul în care nu realizează ţintele pe care le impune Comisia şi indirect, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

De exemplu, în 2020, comunităţile, prin primării, au plătit peste 110 milioane de lei, pentru nerealizarea ţintelor la nivel de comună sau oraş. Această sumă a crescut la 224 milioane de de lei, în 2021, şi probabil că va creşte şi în 2022. Sunt bani care ar fi putut fi redirecţionaţi către investiţii absolut necesare la nivel local – creşe, grădiniţe, spitale”, a declarat Tanczos Barna.

Scopul campaniei lansate de Ministerul Mediului

Campania are ca principal obiectiv responsabilizarea tuturor jucătorilor de pe lanţul de colectare, respectiv de reciclare, din România.

Potrivit unui sondaj IRES comandat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi efectuat în 2021, aproape jumătate (45%) dintre cetăţeni nu au fost niciodată informaţi despre obligativitatea colectării selective, dar 94% dintre respondenţi spun că mai multă informaţie şi educaţie i-ar face pe oameni să colecteze separat deşeurile.

De asemenea, 92% dintre respondenţi au spus că o infrastructură mai bună ar determina un grad de colectare separată mai bun. Totodată, aproximativ jumătate dintre români declară că la acest moment nu colectează separat deşeurile, de niciun fel.

”Nu este un secret că ne confruntăm cu această problemă de ani de zile. România, la capitolul reciclare, se află undeva la coada clasamentului şi acest lucru este cauzat pe de o parte de lipsa de infrastructură, dar şi de faptul că, deşi foarte mulţi cetăţeni spun că sunt interesaţi de colectarea separată şi de reciclare, adică peste 88%, în realitate lucrurile de fapt stau altfel.

Ne confruntăm cu această contradicţie între voinţa cetăţeanului declarată în cadrul unui sondaj şi realitatea, modul în care cetăţenii se raportează practic la această problemă. De asemenea, în cadrul acestui sondaj am constatat că foarte mulţi cetăţeni, peste 70%, îşi manifestă interesul de a primi informaţii suplimentare. Este şi un pas de plecare pentru această campanie de informare şi de educare, pentru că avem receptori, cetăţeni care sunt interesaţi să facă mai mult pentru a colecta separat şi pentru a genera reciclare în România”, a declarat ministrul Mediului.

Unde se pot adresa cetățenii interesați?

De asemenea, ministrul a subliniat că toţi cetăţenii trebuie să ştie că se pot adresa Primăriei atunci când simt că nu au o infrastructură care să le permită să colecteze separat deşeurile.

”Suntem conştienţi că pentru a determina schimbări de percepţii şi comportamente avem nevoie de mult timp. Într-un an, după ce vom măsura rezultatele campaniei, vom vedea cum şi cu cât a crescut gradul de informare al cetăţenilor cu privire la colectarea separată şi dacă s-a modificat şi gradul efectiv de colectare separată şi reciclare.

Dar cea mai mare aşteptare este legată de informare şi educare – oamenii să aibă informaţiile corecte despre ce înseamnă pentru mediu şi pentru comunitate să colectezi separat. Şi să nu uite şi că este obligatoriu să colecteze separat, conform legii”, a mai spus ministrul Tanczos Barna.