Retrocedările au dus la înjumătățirea fondului forestier național, 3,3 milioane de hectare intrând în posesia a 830 de mii de proprietari privați.
Segmentarea semnificativă a pădurilor reprezintă o provocare pentru gestionarea durabilă a întregului fond silvic. Aceasta este doar una dintre concluziile trase de Banca Mondială după ce a analizat Ministerul Mediului și Pădurilor.
Caracteristică generală: sub media europenă
Fondul forestier reprezintă aproximativ 29% din suprafață României, spre deosebire de media UE care este de 42%.
Strategia națională de dezvoltare a pădurilor, realizată acum 10 ani, este în continuare relevantă, însă are și o serie de deficiențe. În primul rând, nu este sprijinită din punct de vedere economic, acțiunile propuse fiind inutile. De asemenea, nu există niciun mod de raportare a progreselor și nici indicatori de realizare. În acest caz, Banca Mondială recomandă Ministerului Mediului să elaboreze cât mai curând o nouă strategie națională de dezvoltare a pădurilor care să traseze obiective realiste și care să definească foarte clar responsabilitățile pentru monitorizarea progreselor. Noua strategie trebuie să facă referire și la domenii care lipesc în actuala strategie, precum silvicultura și schimbările climatice.
Totodată, pentru perioada 2014-2020, ar trebui alocate fonduri către formarea noilor proprietari de păduri și oferirea unui sprijin consultativ în gestionarea forestieră într-o manieră durabilă.
În ceea ce privește activitatea Romsilva, Banca Mondială consideră că are nevoie de o schimbare radicală. Ar trebui să funcționeze ca o entitate independentă, liberă de influența politică și în conformitate cu principiile bunei guvernări și cele de bune practici, așa cum sunt practicate și în alte societăți asemănătoare din Europa. Totodată, instituția ar trebui să realizeze un plan strategic pe termen lung, care ar putea oferi o direcție de dezvoltare și pentru stabilirea priorităților.
O altă recomandare făcută de Banca Mondială este ca după terminarea Inventarului Forestier Național, necesar României pentru realizarea cerinței europene de raportare a stării naționale forestiere, Ministerul Mediului să acorde finanțare pentru continuare lui în 2011 și 2012. Ultimul inventar a fost făcut în 1968.
Natura 2000, un program întârziat
Punerea în aplicare a Reţelei Natura 2000 a început cu întârziere în România, fapt care a lasat un timp scurt pentru consultare publică, pentru creşterea gradului de conştientizare, denumirea siturilor şi analizarea acestora. Acest lucru a dus la o tendinţă generală de restricţionare a activităţilor chiar şi în cazul în care acestea nu au impact asupra speciilor și habitatelor care au nevoie de protecție. Astfel, s-au creat noi tensiuni între autorităţi, proprietari de păduri și administratori.
Chiar dacă 18% din teritoriul țării este inclus în rețeaua Natura 2000, mai mult de jumătate reprezentând zonele forestiere, lipsesc planurile de management. De altfel, planul de management forestier este dezvoltat independent de prioritățile specifice Natura 2000, deși ele nu se exclud reciproc. Din 382 de situri Natura 2000, doar unul are un plan de gestionare finalizat și aprobat.
Birocraţia blochează fondurile
Pe lângă analizarea sectorului forestier, Banca Mondială a mai semnalat o serie de probleme. Jumătate din populație are acces la apă potabilă și canalizare, în comparație cu peste 70% cât este media europeană, iar poluarea ajunge la norme mult mai mari față de media pe UE. Nitrații și deșeurile periculoase afectează peste o treime dintre zonele agricole, afectând în mod direct calitatea vieții.
Totodată, fondurile europene, care ar putea reprezenta o sursă majoră de investiții, sunt prea puțin utilizate din cauza slabei administrări. Lipsa personalului calificat, procedurile greoaie, reglementările neclare, lipsa de coordonare între agențiile implicate și influența politică contribuie la situația critică din domeniu.
În ceea ce privește atragerea acestor fonduri, nivelul de contractare la POS Mediu a ajuns la 44% în patru ani, plățile reprezentând însă puțin peste 7% din cele 5,2 miliarde de euro alocate României pentru mediu.
Acest material face parte din colecţia de resurse a primei comunităţi de practică pentru dezvoltare durabilă din România.
Comunitatea este un rezultat al proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare durabila” co-finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 ”Investeşte în oameni!” iniţiat de
