'Ţinând seama de responsabilităţile pe care le are Ministerul Mediului, respectiv de a promova orice activitate economică care creează locuri de muncă, dar cu respectarea protecţiei mediului, instituţia are rolul de a evalua orice propunere. În ultimii doi şi jumătate, Guvernul României a beneficiat de o asistenţă din partea Băncii Mondiale pentru elaborarea Strategiei privind Schimbările Climatice. Poate nu este cea mai bună strategie, dar este un document închegat, coerent. Strategia se află în proces de avizare şi urmează să fie aprobată prin Hotărâre de Guvern. Declarativ nu ne mai crede nimeni că avem probleme pe diverse domenii, trebuie să venim şi cu soluţii, cu lucruri concrete. În Strategie sunt prevăzute măsuri pentru împădurirea terenurilor degradate, inclusiv ridicarea de perdele forestiere', a afirmat Mereuţă.

Ministerul Mediului anunţa, în octombrie 2015, că România va finaliza planul de măsuri privind Strategia Naţională pe Schimbări Climatice, până la sfârşitul anului respectiv.

Strategia Naţională privind Schimbările Climatice 2013-2020 abordează două părţi distincte: procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii obiectivelor naţionale asumate şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice, ţinând cont de politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice şi de documentele relevante elaborate la nivel european şi menţionate anterior, precum şi de experienţa şi cunoştinţele dobândite în cadrul unor acţiuni de colaborare cu parteneri din străinătate şi instituţii internaţionale de prestigiu.

Pentru următorii ani, România şi-a asumat implementarea unei economii cu emisii reduse de carbon, obiectivul primordial fiind ca 24% din totalul energie produse să fie din surse regenerabile.

Potrivit strategiei naţionale pentru eficienţă energetică, în următorii şase ani, România ar urma să investească 5 miliarde de euro, din care 3,9 miliarde de euro pentru implementarea unei economii cu emisii reduse de carbon şi 1,1 miliarde de euro pentru proiecte care vizează eficienţa energetică (clădiri, sisteme de iluminat, oraşe inteligente). În plus, autorităţile de la Bucureşti intenţionează să investească 200 de milioane de euro într-o unitate care să transforme deşeurile din Capitală în energie, acestea urmând să fie construită până în anul 2016, cu fonduri europene. Proiectul va oferi soluţii pentru problema deşeurilor în Bucureşti, unde rata de reciclare este de 5%, şi pentru reţelele de încălzire urbană (centrale termice învechite care funcţionează pe bază de cărbuni şi un sistem de încălzire depăşit).

Patronatul Serviciilor Private din România organizează, joi, ediţia a II-a a conferinţei 'Competitivitate, inteligenţă şi valoare adăugată prin servicii private – Servicii Energetice – Biomasa, resursă şi bogăţie a României', în cadrul căreia sunt dezbătute, printre altele, Programul de valorificare a terenurilor degradate sau improprii culturilor agricole şi utilizarea lor la înfiinţarea de culturi energetice, dar şi Legea culturilor energetice şi a biomasei.AGERPRES