România şi-a propus atingerea unui procent de 70% a ratei de ocupare a forţei de muncă în cadrul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani până în anul 2020 şi reducerea numărului de persoane care prezintă risc de sărăcie sau excluziune socială cu 580.000 de persoane, raportat la anul de referinţă 2008, potrivit 'Strategiei Naţionale privind Persoanele Vârstnice şi Îmbătrânirea Activă 2014 - 2020', lansată în dezbatere de Ministerul Muncii.
'Pentru a merge pe calea unei creşteri economice mai mari, România şi-a propus atingerea unui procent de 70% a ratei de ocupare a forţei de muncă în cadrul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani până în anul 2020, comparativ cu procentul actual de 64%. Un alt obiectiv constă în reducerea numărului de persoane care prezintă risc de sărăcie sau excluziune socială cu 580.000 de persoane, în aceeaşi perioadă, raportat la anul de referinţă 2008. Aceste obiective sunt stabilite prin Strategia Europa 2020 şi prin Programul Naţional de Reformă(PNR) al României şi sunt sprijinite de UE, care consideră conceptul de Îmbătrânire activă un element esenţial pentru atingerea obiectivelor strategice ale programului Europa 2020', se precizează în documentul citat.
Populaţia vârstnică reprezintă, conform documentului, o resursă insuficient folosită a economiei României, aspect care face dificilă atingerea obiectivului de 70% de ocupare a forţei de muncă fără să recurgă la acest segment de populaţie. În România, rata de ocupare a forţei de muncă în rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 25 şi 54 de ani este cu numai 2% mai mică decât media din UE, în timp ce aceeaşi rată pentru populaţia cu vârsta între 55 şi 64 de ani este cu 9% mai mică, chiar şi când este măsurată cu o creştere artificială semnificativă. În zonele urbane, aproape jumătate din întreaga populaţie cu vârsta între 18 şi 64 de ani şi care nu urmează o formă de învăţământ, formare sau nu deţine un contract de muncă, se încadrează în intervalul de vârstă de la 55 la 64 de ani.
Potrivit Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), cele trei mari obiective generale prevăzute în document sunt prelungirea vieţii active a persoanelor vârstnice, promovarea participării sociale şi a unei vârste înaintate demne şi obţinerea unui grad mai ridicat de independenţă şi siguranţă pentru persoanele care necesită îngrijire de lungă durată.
Strategia Naţională privind Persoanele Vârstnice şi Îmbătrânirea Activă 2014 – 2020 este realizată împreună cu experţii Băncii Mondiale, în acord cu agenda politicii de îmbătrânire activă în România, care vizează o societate în care persoanele vârstnice sunt încurajate şi ajutate să ducă o viaţă sănătoasă, productivă, participativă, demnă şi independentă, în cea mai mare măsură posibilă.
AGERPRES