"Valoarea bunurilor pe care s-au aplicat măsuri asigurătorii pentru repararea acestor prejudicii sau pentru confiscare a crescut cu 28% faţă de anul trecut, respectiv la aproximativ 2 miliarde şi jumătate de lei", a precizat Tiberiu Niţu.
El a spus că un alt indicator important, achitările, a fost de 2,8% din ponderea inculpaţilor achitaţi definitiv din totalul celor trimişi în judecată în anul 2014.
"Scăzând însă din totalul achitărilor cele 570 de cauze în care soluţia a survenit ca urmare a dezincriminării prin legea nouă a unor infracţiuni – situaţie conjuncturală, specifică doar tranziţiei la noul cod -, constatăm că procentul de achitări rămâne de numai 1,6%, inferior celui de anul trecut", a arătat Niţu.
Conform raportului de activitate, restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmării penale s-a dispus de către instanţele de judecată în 161 cauze, faţă de 49 în anul 2013, reprezentând 0,4% din numărul trimiterilor în judecată.
"Materia restituirilor nu poate fi însă analizată decât prin observarea noii abordări legislative constând în procedura
camerei preliminare: sancţiunile distincte pentru neregularitatea rechizitoriului şi, respectiv, pentru nelegalitatea probelor ori posibilitatea procurorului de a cere el însuşi restituirea cauzei reconfigurează modul în care restituirea dosarelor la procuror va trebui abordată", a mai spus Tiberiu Niţu.
Acelaşi raport arată că activitatea procurorilor de şedinţă s-a menţinut în parametrii privind volumul de activitate similari celor din anul anterior.
"Spre exemplu, procurorii au pus concluzii în peste 230.000 de cauze şi au verificat 231.511 hotărâri judecătoreşti, cu 11% mai mult decât anul trecut. Dificultatea acestei activităţi a sporit însă considerabil, în condiţiile noilor dispoziţii de fond şi de procedură, mai ales în cauzele aflate în situaţii tranzitorii. Procentul de admisibilitate a căilor de atac şi în cauzele penale, şi în cele civile s-a menţinut şi în anul 2014 la aproape 70", a adăugat Tiberiu Niţu. AGERPRES
