Ministerul Public anunţă că îşi menţine îngrijorarea faţă de o serie de prevederi din proiectul de modificare a legilor Justiţiei, care sunt de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar.
"Ministerul Public îşi menţine poziţia expusă constant în legătură cu proiectul de modificare a legilor Justiţiei prezentat de către ministrul Justiţiei şi care a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, în sensul exprimării îngrijorării faţă de o serie de prevederi de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar. Punctul de vedere precizat public de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modificările propuse a fi aduse legilor Justiţiei (comunicatele de presă din 23 şi 31 august 2017) este în concordanţă cu poziţia exprimată zilele acestea de către corpul magistraţilor care, într-o proporţie covârşitoare, a semnat un memoriu prin care se solicită premierului şi ministrului Justiţiei retragerea proiectului în discuţie", se arată într-un mesaj postat joi pe pagina de Facebook a Ministerului Public.
Ministerul Public subliniază faptul că este util şi benefic ca autorităţile publice din România să ţină cont în efortul de modernizare instituţională de experienţele democraţiilor avansate din Uniunea Europeană.
În acest sens, conducerea Parchetului General invocă expertiza fostului ministru francez al Justiţiei, Jean-Jacques Urvoas, care, la data de 18 aprilie, a făcut publică o scrisoare către succesorul său, în care pledează pentru necesitatea sporirii garanţiilor de independenţă oferite justiţiei, în special procurorilor.
Ministerul Public redă un citat din documentul respectiv, "relevant pentru ceea ce ar putea fi îmbunătăţit/consolidat în privinţa statutului procurorilor, astfel încât derapaje precum cele reţinute de fostul ministru francez al Justiţiei să nu se întâmple în România".
"Constituţia din 4 octombrie 1958 va împlini în curând 60 de ani. Cu toate acestea, următoarea legislatură va deschide oare un nou proiect constituţional? Multe subiecte l-ar justifica. Iată o luptă dusă pe durata acestui cincinal care, din păcate, nu a avut sorţi de izbândă: să consolidăm în Constituţie puterile de numire şi de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în privinţa parchetului. (…) Revizuirea dovedindu-se imposibilă, nu rămâne deci decât obiceiul, care am dori să se perpetueze. Într-adevăr, timp de câţiva ani buni, la momentul numirii procurorilor, procurorii generali urmează fără să crâcnească avizele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dacă guvernul, condus de domnul Lionel Jospin între 1997 şi 2002, şi-a îndeplinit, într-adevăr, angajamentul de a nu ignora avizul nefavorabil al Consiliului, nu a fost întotdeauna aşa. În 2003, de cinci ori, ministrul Justiţiei a numit procurori în pofida avizului negativ al CSM, iar în 2004 au existat şase 'ignorări', la fel ca în 2006. S-a ajuns chiar la cifra de zece în 2007, când ministrul Justiţiei se autoproclama 'şeful procurorilor', în numele 'legitimităţii supreme', aceea pe care i-au 'încredinţat-o francezii preşedintelui Republicii ales' şi când Cancelaria convoca magistraţii parchetului pentru a-i trata ca pe nişte copii, cam prea turbulenţi. Să nu uităm nici episodul trist în care Inspecţia Generală a Serviciilor Judiciare a fost mandatată, în plină noapte, să facă verificări asupra unor procurori somaţi să se explice. Mâine, nimic nu împiedică un ministru să procedeze la fel", se arată în scrisoarea lui Jean-Jacques Urvoas.
AGERPRES