Contribuția de tip "clawback" prevede ca deținătorii autorizațiilor de punere pe piață (APP) a medicamentelor cu prescripție să plătească trimestrial o contribuție din valoarea încasărilor rezultate din comercializarea medicamentelor incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele folosite în tratamentul ambulatoriu.
Procentul contribuţiei este de 60% din diferenţa dintre suma trimestrială decontată în anul în curs şi cea din aceeaşi perioadă a anului 2009 din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a contravalorii medicamentelor.
Anul de referinţă 2009 s-a stabilit în urma mai multor discuţii avute cu producătorii prezenţi pe piaţa de medicamente din România.
"Sistemul clawback este un mecanism de control al bugetului medicamentelor compensate şi gratuite, iar fondurile colectate la bugetul Ministerului Sănătăţii vor fi utilizate pentru finanţarea suplimentară a compensării medicamentelor", se arată în comunicatul Ministerului Sănătății pe tema proiectului de act normativ.
Contribuţia se virează trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului, într-un cont special, deschis la Trezoreria Statului pe numele Ministerului Sănătăţii.
Deţinătorii APP sau reprezentanţii legali ai acestora care nu îşi îndeplinesc obligaţia de plată în termen de 3 luni de la data scadenţei, vor fi obligaţi să plătească o dobândă de 0,1% per zi de întârziere din suma datorată până la îndeplinirea obligaţiei de plată.

Producătorii de medicamente sunt reticenți și la noua propunere
Guvernul a mai încercat să introducă sistemul "clawback" în toamna anului 2009,  când toţi producătorii de medicamente care aveau desfacere de  produse pe piaţa românească trebuiau să contribuie trimestrial la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate în urma vânzării produselor.
Contribuţia era calculată în funcţie de volumul veniturilor realizate de deținătorii APP din vânzarea medicamentelor incluse în programele naţionale de sănătate, în lista de medicamente compensate şi a celor utilizate în consumul intra-spitalicesc.
Guvernul estima atunci că va obţine în 2011 un plus de 590 milioane lei din impozitul pe profit, însă țintele sale nu au fost îndeplinite. Companiile din domeniu au acuzat atunci o suprafiscalizare, spunând că noua taxă este discriminatorie pentru agenţii economici prin suprafiscalizare.
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a avertizat în mai multe rânduri că nu va accepta contribuțiile mari propuse de Ministerul Sănătății.
ARPIM vrea ca producătorii să contribuie cu un procent aplicat progresiv (de la 10% la 50%) la valoarea cheltuită de FNUASS pentru medicamente față de anul precedent.
Asociația mai propune suplimentarea bugetului prin "payback" în locul impunerii unui preț nesustenabil, prin care producătorii să plătească 10% din sumele pe care statul le-a cheltuit cu medicamentele din Programele Naționale.
O altă propunere a asociației vizează anticiparea consumului de medicamente prin acordurile de volum asumate la un an după compensarea noilor produse și taxarea cu 50% în cazul depășirilor mai mari cu 15% decât limitele convenite.
"Măsurile preconizate de autorități în acest moment, ne pun pe noi, producătorii, în dificultatea de a mai putea susține pe viitor accesul pacienților la medicamente. Să nu uităm ca industria producatoare de medicamente a susținut până acum accesul acestora la tratamente, în prezent datoriile statului catre producători ridicându-se la peste 1,1 miliarde euro", a declarat Regis Lhomme, vicepreședintele ARPIM.
Guvernul s-a angajat în negocieri cu Fondul Monetar Internaţional, pentru a clarifica cadrul legal privind taxa "clawback" percepută distribuitorilor de medicamente.