Liderii din business consideră că, în trimestrul III din 2012, autorităţile publice din România şi-au îmbunătăţit activitatea, faţă de trimestrul anterior. Cu toate acestea, nivelul de performanţă continuă să îi nemulţumească, în ansamblu, pe oamenii de afaceri. Ministerul Finanţelor continuă să fie cel mai bine perceput la toate capitolele, mai puţin în ceea ce privește lupta împotriva corupţiei și eficienţa activităţii, unde Ministerul de Interne deţine prima poziţie.

În cealaltă parte a clasamentului, cele mai puţine aprecieri pozitive sunt la adresa Ministerului Transporturilor, care devine cea mai puţin transparentă instituţie și la adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului care, chiar dacă și-a îmbunătăţit scorurile, este depășit de restul instituţiilor evaluate.  Ministerul Transporturilor este văzut drept cea mai ineficientă instituţie, cu o percepţie negativă de peste 70%, fiind un caz singular.

Raportul între performanţa funcţionarilor și cea a managementului s-a modificat puternic pentru Ministerul de Interne, unde funcţionarii depăşesc în percepţii pozitive managementul numit politic. La fel, pentru Ministerul Economiei, al Mediului, Transporturilor și pentru Primăria Capitalei – funcţionarii depășesc conducerea în percepţii pozitive.

Marile minusuri

Deși performanţa Guvernului s-a îmbunătăţit pentru patru dintre cele cinci criterii, cei mai mulţi lideri din business continuă să fie nemulţumiţi de rezultatele, transparenţa şi competenţa Guvernului, în ansamblul său. Cel mai mare punct câștigat este pentru transparenţă (+6,5%), însă a scăzut capacitatea de implementare, adică rezultatele concrete. Principalele îngrijorări sunt rezultatele slabe în lupta anticorupţie, eficienţa scăzută şi capacitatea de
implementare. În toate cele trei cazuri, peste jumătate dintre oamenii de afaceri care au participat la cercetare se declară nemulţumiţi.  ”Cea mai mare problemă a serviciilor publice este lipsa crasă de eficienţă. Sistemele actuale sunt dezvoltări încete ale unor sisteme vechi, dar au devenit nu doar subdimensionate, ci și gândite prost. La fiecare autorizaţie, ai nevoie de zeci de documente de acelaşi număr de ori, în loc ca ele să existe în sisteme digitale şi să fie doar verificate”, spune  Ştefan Pălărie, antreprenor social.  

Paradoxal, competenţa continuă să fie punctul forte al Guvernului, însă doar prin comparaţie cu celelalte criterii. În fapt, cei mai mulţi dintre respondenţi sunt de părere că Guvernul are o competenţă scăzută (43%). ”Nu putem vorbi de competenţă şi performanţă a autorităţilor evaluate, atât timp cât corpul funcţionarilor publici nu este lăsat să se dezvolte onorabil. Funcţionarii publici nu mai cred în conducătorii lor, deoarece aceştia “i-au învăţat la prostii”, iar apoi au răspuns ei, drept pentru care nu mai semnează nimic şi blochează totul. Competenţa vine din profesie, nu poţi fi ministru dacă nu ai condus în viaţa ta o scară de bloc măcar”, spune Lucia Morariu, director general al al turoperatorului Eximtur.

Din păcate, potrivit barometrului, toate ministerele sunt percepute ca fiind mai puţin capabile să implementeze măsuri legislative şi strategii naţionale, în trimestrul III, faţă de trimestrul II din 2012.

Partea plină și cea goală a paharului Primăriei București

Liderii din business sunt la fel de nemulţumiţi şi de performanţa şi rezultatele Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), unde principala problemă rămâne lipsa de rezultate în lupta pentru combaterea corupţiei. Rezultatul la acest indicator este uşor mai bun decât al Guvernului. Cea mai importantă îmbunătăţire de percepţie s-a produs în ceea ce privește competenţa din Primăria Municipiului București (+8,8%); în schimb, a scăzut eficienţa în îndeplinirea obiectivelor, ceea ce indică o problemă în percepţia legată de folosirea resurselor și rezultatele concrete ale instituţiei.

Dacă la primul barometru PMB consemna rezultate mai slabe decât Guvernul în privinţa competenţei şi a luptei împotriva corupţiei, în trimestrul III, PMB întrece Guvernul la toate capitolele evaluate. Cu toate acestea, în privinţa tuturor criteriilor, ponderea liderilor care sunt nemulţumiţi este mai mare decât a celor care văd rezultate pozitive.