Analizele Ministerului Finantelor arata ca Transporturile sunt cel mai mare debitor extern al Romaniei. Din 1993 incoace, a contractat 18 credite externe, respectiv 1.574,53 mil. USD. La o distanta apreciabila urmeaza Ministerele Industriilor si Comertului, cu sapte imprumuturi externe (536,6 mil. USD), Comunicatiilor, cu patru credite (305,01 mil. USD), Educatiei Nationale, tot cu patru (183,80 mil. USD), Sanatatii, cu doua credite (150,55 mil. USD) si Agriculturii, cu un imprumut in valoare de 100 mil. USD. Restul ordonatorilor de credite datoreaza sume sub 60 milioane USD.
Nu oricine se poate imprumuta pe pietele externe. Trebuie sa dovedesti finantatorilor ca poti face proiecte la standarde internationale pe care sa cheltuiesti banii si ca esti bun-platnic. Atat specialistii din Finante, cat si cei implicati in asistenta nerambursabila PHARE sunt de acord ca Traian Basescu, ministrul transporturilor, are un talent deosebit in a fermeca bancherii si donatorii. Daniela Gheorghe Marinescu, director general al Unitatii de contractare PHARE, spune ca ministrul Basescu are antenele lui la Delegatia Comisiei Europene. Cum e rost de bani de la PHARE, se si infiinteaza cu proiecte pe gustul UE. Cei care le fac sunt chiar fosti angajati ai Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, pe care Basescu i-a atras in minister. Cand vine insa vorba de datoria externa si de contributia Ministerului Transporturilor la rotunjirea ei permanenta, aprecierile dispar.
„Ministerul Transporturilor a supraangajat bugetul public pe o perioada buna de timp si continua sa o faca”, declara Mioara Ionescu, director general in cadrul Directiei Relatii Financiare Internationale din Finante. Creditele se contracteaza in cofinantare cu statul roman, o parte fiind si garantate de catre acesta. Mai devreme sau mai tarziu, bugetul public este bun de plata, pentru ca, mai spune Mioara Ionescu, „Transporturile nu varsa la buget fonduri pe masura consumurilor”. Si consumurile sunt mari, ministerului revenindu-i 46% din datoria publica. Majoritatea imprumuturilor Romaniei merg in infrastructura. Dar nu in toata, ci doar in cea care tine de Ministerul Transporturilor. Conform Legii bugetului de stat, Ministerul Finantelor decide oportunitatea angajamentelor externe. In realitate, este ultimul care afla despre negocierile pe care ordonatorii de credite le duc cu bancile. Vestea soseste la Finante dupa ce contractele au deja acordul de principiu al finantatorilor si bugetul statului este angajat, fara stirea lui, peste prevederi. „Uneori, aflam direct de la bancile finantatoare ca urmeaza sa mai contractam un credit”, declara Mioara Ionescu.
Comisioanele umfla
datoria externa
Transporturile sunt campioane in contractarea creditelor externe, dar nu si in cheltuirea lor. Iar institutii financiare ca BERD si BIRD ne taxeaza cu comisioane de netragere a transelor de imprumut. Comisionul total platit pentru ca ministerul nu foloseste banii la timp este de 7.345.075 USD. Cea mai mare parte revine Administratiei Nationale a Drumurilor, care este si cel mai mare contractor extern din Transporturi. Din 943,95 milioane dolari, a folosit 39,17%, comisionul platit fiind de 5.313.506 USD. SNCFR are si ea partea ei. A imprumutat 402,53 milioane USD, a folosit doar 11,40% si plateste (din bugetul statului) comisioane de 2.031.560 USD. Acesti bani, adaugati ratei imprumuturilor si dobanzilor, arunca in aer sumele de rambursat. Contactat, Traian Basescu s-a abtinut de la comentarii. Subordonatii sai insa spun ca este vorba de strategie la nivel inalt. Emil Ungureanu, seful serviciului Credite Externe si Politici Financiare din Ministerul Transporturilor, afirma ca: „Sunt situatii cand bugetul statului nu poate suporta rambursarea dobanzilor. Atunci, pe termen scurt, este preferabila plata comisionului de neutilizare, de 0,7% pe an din imprumut, decat dobanda normala de 7%”. Ministerul incearca sa inchida gura celor din Finante. Pe termen scurt, ca si strategia pe care a gandit-o. Pentru ca „a la long” Romania va plati cat nu face.