"Creşterea numărului de mărfuri containerizate din spre Est spre Vest, dar şi cea a cerealelor din spre Vest (bazinul Dunării) spre Est, reprezintă vectorii pentru dezvoltare infrastructurii portuare suport din Portul Constanţa. Mă refer, desigur, la spaţii de stocare şi instalaţii noi de manipulare a containerelor dar şi la noi spaţii de stocare a cerealelor şi instalaţii moderne de descărcare – încărcare din camioane şi vagoane în nave maritime. Portul Constanţa reprezintă o prioritate majoră a Ministerului Transporturilor, regăsită în documentele strategice programatice realizate până acum, Programul de Guvernare şi Master Planul General de Transport al României (…) Acesta este principalul motiv pentru care avem alocată o sumă importantă de bani dedicată investiţilor în zona portuară, atât din bugetul Comisiei Europene cât şi de la bugetul de stat. Vorbim de peste 1,1 miliarde de euro care sunt dedicate strict investiţiilor, până în 2030, pentru: Creşterea adâncimilor şenalelor şi a bazinelor, creşterea siguranţei navigaţiei, dane specializate în zone cu adâncimi mari, dezvoltarea capacităţii feroviare în port, extinderea la patru benzi a drumurilor cu tranzit mare, extinderea şi modernizarea utilităţilor (apă, canalizare, electricitate), dezvoltarea de terminale specializate, dezvoltare şi modernizare cheuri, terminal LNG şi platforme de staţionare, construirea Molurilor 3 şi 4 şi a terminalelor specializate pe insula artificială şi racordarea acesteia cu infrastructura de transport existentă" – a declarat Cuc.
Ministrul Transporturilor a mai afirmat că toate investiţiile menţionate au asigurate sursele de finanţarea şi că administraţia poate să lanseze procedurile pentru achiziţiile publice, pentru realizarea documentaţiilor tehnico-economice sau chiar pentru lucrări.
"Complementar cu aceste investiţii va trebui să acţionăm şi pe alte planuri astfel încât să fidelizăm actualele fluxuri de mărfuri ce tranzitează portul nostru, dar şi să atragem noi fluxuri prin valorificarea superioară a coridorului european Dunăre – Main – Rhine. Vizăm astfel implementarea unor măsuri şi facilităţi pentru transportatori şi operatori care să încurajeze şi să stimuleze traficul general de mărfuri. Ne referim aici la facilităţi fiscale, la reducerea birocraţiei legate de documente şi formalităţi şi la scăderea timpilor de aşteptare, care se traduc în final prin creşterea profitului atât pentru transportatori şi operatori, cât şi pentru Portul Constanţa" – a subliniat Răzvan Cuc.
Ministrul Transporturilor a mai afirmat că, în paralel, se lucrează la proiecte de investiţii care să mărească hinterlandul Portului Constanţa, pentru toate modurile de transport (rutier, feroviar, fluvial), în sprijinul fluxurilor de mărfuri spre şi din spre Portul Constanţa, menţionând: Coridorul rutier Pan-European 4 între Nădlac (graniţa de vest cu Ungaria) şi Portul Constanţa la care în momentul de faţă se lucrează în avans între Lugoj şi Deva (Margina – Deva, Loturile 3, 4 şi parte din 2) şi proiectarea avansată pentru sectoarele lipsă dintre Sibiu şi Piteşti şi Centura Bucureşti, la profil de autostradă. De asemenea, pe Coridorul feroviar Pan-European 4 Curtici (graniţa de vest cu Ungaria) – Portul Constanţa se lucrează pentru întreaga lungime rămasă nemodernizată, pentru creşterea vitezei maxime de circulaţie pentru trenurile de marfă, la 120 km/h, şi implicit la scăderea timpilor de întârziere
"Aferent Coridorului european Rhine-Dunăre, avem fonduri alocate şi dedicate îmbunătăţirii condiţiilor de navigaţie pe Dunăre şi pentru îmbunătăţirea navigaţie pe Canalele Dunăre-Marea Neagră şi Sulina la care se adaugă investiţii în modernizarea ecluzelor. Aceste coridoare care traversează România, respectiv coridorul Rin-Main-Dunăre şi coridorul Orient/Est-Mediteranean, sunt coridoare multimodale, care presupun proiecte complexe de instalare şi dezvoltare a infrastructurii specifice, oportunităţi care să permită pătrunderea pe piaţă a mijloacelor de transport pe bază de combustibili alternativi, precum şi crearea unor reţele corespunzătoare de alimentare, de depozitare şi transport ca marfă a acestor tipuri de combustibili. Prin aceste demersuri susţinem dezvoltarea coridorul strategic dintre Romania – Georgia – Azerbaijan – Kazakhstan – Turkmenistan – Uzbekistan şi China"- a concluzionat ministrul Răzvan Cuc.
Agerpres
