A fost înființat un fond menit să contribuie la dezvoltarea de noi tehnologii până în iunie anul viitor, potrivit unei decizii luate de miniștrii apărării din 17 state NATO, printre care și România.
Miniștrii apărării din 17 state NATO, printre care și România, au creat un fond pentru dezvoltarea tehnologiilor de ultimă oră
Valoarea acestuia este de cel puţin un miliard de euro. Astfel, fondul pentru inovație va fi investit în tehnologii cu utilizare dublă care au o aplicare potenţială pentru apărare şi securitate, conform informațiilor transmise de dpa-international.com
„Împreună ne vom ţine oamenii în siguranţă într-o lume în rapidă schimbare”, a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg după o reuniune ministerială de două zile de la Bruxelles.
Propulsia supersonică, printre tehnologiile vizate
Un exemplu de astfel de tehnologii este propulsia supersonică, care este dezvoltată şi de China şi Rusia. Altele sunt aparate de zbor autonome şi alte sisteme robotice, potrivit sursei menționate.
Noul fond „va asigura că aliaţii nu ratează ultimele tehnologii şi capabilităţi care vor fi critice pentru securitatea noastră”, a mai spus Stoltenberg la conferinţa de presă.
Acordul a fost semnat de miniştrii de externe din Belgia, Republica Cehia, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Regatul Unit, notează Xinhua.
Stoltenberg a anunţat de asemenea crearea DIANA, un Accelerator pentru inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord.
„În cadrul DIANA, aliaţii sunt angajaţi să furnizeze o reţea de centre de testare a tehnologiei şi situri pentru accelerator în întreaga Alianţă pentru a valorifica mai bine inovaţia civilă pentru securitatea noastră”, a transmis acesta.
Cele două proiecte vor permite aliaţilor NATO să utilizeze şi să opereze noile tehnologii „fără obstacole între forţele lor”.
Decizia luată la cel mai înalt nivel al NATO
Amintim că un nou plan de apărare pe multiple fronturi, față de riscurile generate de Rusia în zona Mării Negre şi a Mării Baltice, a fost aprobat joi, 21 octombrie, de către miniștrii Apărării din ţările NATO.
Astfel, a fost reafirmat obiectivul central de contracarare a amenințărilor Moscovei, chiar dacă atenția se îndreaptă din ce în ce mai mult asupra Chinei, conform informațiilor transmise de reuters.com
Strategia confidențială a Alianţei Nord-Atlantice se concentrează pe contracararea potenţialelor atacuri simultane ale Rusiei în zona Mării Negre şi în zona Mării Baltice. În acest context, sunt prevăzute modalităţi de blocare a atacurilor cu arme nucleare, cibernetice sau spațiale.
„Continuăm să consolidăm Alianţa Nord-Atlantică cu planuri mai bune şi mai moderne”, a transmis Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, după reuniunea miniştrilor Apărării din ţările membre.