Scenariul fictiv constă în sabotarea misiunii navale a UE din Marea Mediterană de către nişte hackeri care blochează facilităţile terestre de comandă ale misiunii şi lansează o campanie în social media pentru a discredita operaţiunile Uniunii şi a genera proteste. Scenariul mai presupune ca fiecare dintre miniştrii apărării din bloc să încerce să pună capăt crizei, pe parcursul celor 90 de minute ale exerciţiului care are loc în spatele uşilor închise la Tallinn, capitala Estoniei, care deţine preşedinţia semestrială prin rotaţie a UE.

„Dorim să le arătăm miniştrilor ce impact au campaniile din spaţiul cibernetic”, a declarat Tanel Sepp, director adjunct pentru planificare informatică în Ministerul Apărării eston. „Cibernetica a devenit un instrument convenţional în războiul modern”, a menţionat Sepp, unul dintre organizatorii exerciţiului denumit „EU CYBRID 2017”, în referire la combinaţia de tehnici de război cibernetic şi hibrid pe care o propune.

În urma seriilor de atacuri informatice la nivel global care  au afectat la un nivel fără precedent operaţiunile unor companii multinaţionale, transporturile şi serviciile publice, guvernul caută metode de a-I opri pe hackeri să blocheze funcţionarea unor elemente critice ale infrastructurii sau ale reţelelor corporatiste şi guvernamentale.

Securitatea cibernetică este una din priorităţile preşedinţiei estone a UE, fosta republică sovietică baltică fiind preocupată mai ales de Rusia, după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014. În 2007, Estonia a fost ţinta unor atacuri informatice asupra unor site-uri de internet particulare şi guvernamentale care au înregistrat un vârf după decizia autorităţilor de a muta o statuie din epoca sovietică dintr-o piaţă din Tallinn, ceea ce a generat proteste de stradă ale etnicilor ruşi şi o dispută diplomatică cu Moscova.

Estonia este una din cele mai avansate ţări ale lumii în ce priveşte utilizarea internetului, 95% din serviciile guvernamentale se desfăşoară online şi a înfiinţat un comandament cibernetic separat în cadrul forţelor sale armate.

Anul trecut, NATO a recunoscut ciberspaţiul ca domeniu militar şi a declarat atacurile de acest gen drept suficient de grave pentru a declanşa clauza de apărare colectivă a Alianţei. În ce o priveşte, Uniunea Europeană şi-a intensificat schimbul de informaţii la nivel guvernamental şi se pregăteşte să prezinte un nou plan de apărare cibernetică.