Discuţiile despre combaterea terorismului au loc în contextul recentelor atacuri teroriste din Franţa şi Austria. În acest sens, miniştrii de interne vor examina modalităţile de consolidare suplimentară a eforturilor comune ale UE de combatere a terorismului.

În ultimii cinci ani, UE a luat o serie de măsuri în vederea consolidării securităţii, iar ţările membre UE continuă să colaboreze pentru a îmbunătăţi cooperarea în domenii precum prevenirea radicalizării, conţinutul online cu caracter terorist, accesul la informaţii şi schimbul de informaţii, cooperarea în domeniul aplicării legii, mai scrie site-ul Consiliului UE.

Miniştrii afacerilor interne vor discuta şi diferite aspecte ale pactului privind migraţia şi azilul propus de Comisia Europeană la 23 septembrie 2020, inclusiv despre dimensiunea externă, etapa premergătoare intrării, mecanismul de solidaritate, gestionarea migraţiei interne şi a azilului, modalităţi de îmbunătăţire a returnărilor, rolul agenţiilor UE, căi legale de intrare în Europa, integrarea.

La 23 septembrie 2020, Comisia Europeană a propus un nou pact privind migraţia şi azilul, care stabileşte proceduri îmbunătăţite şi mai rapide în cadrul sistemului de azil şi migraţie şi asigură echilibrul între principiile partajării echitabile a responsabilităţii şi solidarităţii. În argumentarea propunerii, Comisia a precizat că sistemul actual nu mai funcţionează în mod corespunzător, în ultimii cinci ani, UE nereuşind să rezolve problemele acestuia, conform site-ului Comisiei, https://ec.europa.eu/.

Discuţiile privind acest subiect vor continua în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din decembrie 2020, mai arată site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Ce este Consiliul JAI

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie consilium.europa.eu.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.