Unitatile de invatamant sunt finantate anul acesta din mai multe pungi, ceea ce nu inseamna si mai multi bani. Mult prea sarac ca sa faca fata macar cheltuielilor de personal, bugetul de stat s-a dispensat de grija gradinitelor, a scolilor generale si a liceelor, care au trecut in administrare locala. Bugetul central alimenteaza acum doar scolile ajutatoare, cluburile sportive, cluburile de copii si suporta o mica parte din cheltuielile de intretinere a universitatilor.
Saracia resurselor interne s-ar fi simtit mai putin, daca banii negociati de Guvern cu Banca Mondiala (BM), in total 170 milioane USD, ar fi fost utilizati efectiv. Numai ca din toata aceasta suma s-au cheltuit pana la aceasta data doar 25 milioane USD.
Cauza? Autoritatile nu au fost in stare sa propuna proiecte viabile sau le-au propus cu intarziere. Pe de alta parte, palmaresul contractarilor PHARE se reduce la una singura finalizata, PHARE – Vet, plus una, pe picior de demarare.
Bugetele locale acopera doar micile reparatii
Desi din bugetul local ar trebui sa se aloce scolilor cel putin 30%, in foarte multe localitati, unitatile de invatamant nu primesc nici 1%. „In mediul rural, primariile nu dau adesea nici un leu scolilor, acestea descurcandu-se cum pot”, declara Carmen Tanasescu, inspector general la Inspectoratul Scolar Judetean Brasov. Pentru intretinerea si repararea celor 654 de unitati scolare din judetul Brasov, consiliile locale au alocat 21 miliarde lei, fata de un necesar de cel putin 65 miliarde lei. Cazul Brasovului nu este singular. In mai toate localitatile, banii, insuficienti, vin tarziu si abia acopera cheltuielile curente.
In bugetul pe 1999 al Primariei Capitalei sunt prevazuti pentru invatamant 210 miliarde lei. Pana in prezent, din toti acesti bani s-au alocat doar 50 miliarde lei pentru intretinerea scolilor, liceelor si caminelor, din care ultima transa, de 16 miliarde lei, a fost data pe ultima suta de metri. „Primaria nu a putut plati mai mult inainte de inceperea anului scolar, din cauza lipsei fondurilor”, ne-a declarat George Nistor, viceprimar al Capitalei. Surse din Inspectoratul Scolar sustin ca banii primiti sunt suficienti doar pentru micile reparatii la instalatiile sanitare si la refacerea tencuielilor din unitatile de invatamant.
Pilele politice aduc bani in scoli
In Focsani (judetul Vrancea), datoriile unitatilor scolare catre regii depaseau 9 miliarde lei, in vreme ce Primaria le-a alocat doar 8,2 miliarde lei. Cele 48 de unitati de invatamant din Targu-Jiu au un buget de numai 5 miliarde lei, desi necesarul s-ar situa cu indulgenta la 15 miliarde lei.
Doar cine are pile la Primarie mai spera sa primeasca ceva. „De la bugetul local, banii vin in general pe relatiile dintre directorii de scoala si primarii, care stau de multe ori in zona politicului”, isi spune oful Camelia Gavrila, inspector scolar general la Iasi. Ceilalti se descurca cum pot. Cel mai adesea, sunt jupuiti parintii. Ei participa fie cu bani, fie cu mana de lucru. Pentru igienizari, in multe scoli sunt mobilizati de la femeia de serviciu, la cadre didactice si parinti, altfel salile de clasa ar ramane, la 1 septembrie, cu obloanele trase. Directorii fara relatii trebuie sa se gospodareasca cum pot.
Din datele Ministerului Educatiei Nationale (MEN) rezulta ca anual, la nivelul intregii tari, 60% din unitatile de invatamant nu primesc aviz sanitar de functionare. Lipsa surselor de apa (o problema mai ales in localitatile mici), grupuri sanitare improvizate sau insalubre, lipsa instalatiilor de incalzire sunt doar cateva dintre cauzele frecvente pentru neacordarea avizului.
In judetul Dolj, doar 15% din 983 scoli au fost autorizate sanitar, in Brasov, 16%, in Gorj, 30% din unitatile scolare au aviz si 45% au depuse dosarele, iar in Timis proportia autorizarilor bate la 58%. „Cele mai multe autorizatii nu sunt eliberate din cauze obiective, principala fiind lipsa apei”, precizeaza Octavian Sandu, inspector scolar general in Timis. Totusi, parerile difera. Constantin Busoi, inspector general la Dolj, apreciaza conditiile impuse de directiile sanitare ca fiind prea dure, in vreme ce Adrian Gorun, colegul de la Gorj, nuanteaza: „Criteriile sunt imposibil de indeplinit, in conditiile unui buget aproape de zero”. In localitati precum zonele miniere din Gorj, situatia este foarte rea, a mai spus dl Gorun, exemplificand orasul Rovinari, unde „apa nu poate fi bauta”.
In unele cazuri, lipsa de avize sanitare este cauzata si de dezinteresul unor directori de scoli, care intarzie sa depuna la directiile sanitare dosarele de autorizare.
240,8 miliarde lei au fost prinsi in bugetul de stat pentru investitiile in invatamant, din care 191,3 miliarde lei (80%) au fost repartizati universitatilor, iar 18,8 miliarde pentru invatamantul preuniversitar. Desi mici, sumele n-ar fi prins rau, daca banii ar fi fost virati efectiv. In cele mai multe cazuri insa, restantele statului la plata blocheaza lucrarile de reparatii sau de constructii. La un liceu din orasul Iasi, de pilda, desi Consiliul Local a alocat fonduri pentru lucrari noi de reparatii, activitatea este blocata din cauza unor facturi neachitate de stat anul trecut.
Doar 15% din finantarile externe s-au cheltuit
La ora actuala, circa 60 unitati de invatamant superior si 29 din zona preuniversitara asteapta inca finalizarea lucrarilor de reparatii, sistate de cateva ori pana acum. Alte 86 de cladiri isi asteapta randul pentru consolidare. De interes major au fost declarate Facultatea de Stiinte Economice a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, sali de clasa si laboratoare din Constanta, Targoviste, Pitesti, Craiova, Sibiu, Brasov, Iasi, Timisoara, o serie de camine studentesti din Bucuresti, Cluj, Iasi, Constanta, Timisoara, Oradea, Suceava, Alba Iulia, Hunedoara, Targoviste.
Intr-o situatie speciala sunt scolile ajutatoare. Finantate doar de la bugetul de stat, acestea sunt nevoite sa isi dramuiasca fiecare banut. Orice intarziere in alocarea banilor le poate bloca activitatea, iar situatiile de acest gen apar adesea. Ca un exemplu, in Constanta, scolile ajutatoare risca sa fie inchise, din cauza datoriilor foarte mari catre regii si, mai ales, catre furnizorii de alimente.
Dupa negocieri ce au durat mai mult de trei ani, in mai 1994, Romania semna cu BM un acord pentru un credit de 50 milioane USD. Plus o finantare Phare de 25 milioane euro. Banii compuneau bugetul pentru proiectul Reforma Invatamantului Preuniversitar, ale carui obiective vizau: pregatirea cadrelor didactice, un sistem nou de evaluare si examinare, manuale scolare noi, un nou management informational.
Acest proiect presupunea implicit elaborarea de noi acte normative, care sa descentralizeze sistemul. Primii bani au venit la inceputul anului 1995, iar pana in prezent, din cei 50 milioane USD imprumutati, s-a cheltuit jumatate.
Alte 50 milioane USD sunt destinati, tot prin- tr-un imprumut de la BM, reformei in invatamantul superior. Desi a fost semnat in ianuarie 1997, abia anul acesta a demarat proiectul.
Pentru repararea, consolidarea si dotarea a 900 scoli, BM a aprobat in 1998 un alt imprumut, in valoare de 70 milioane USD. Dar nici de acesti bani nu a beneficiat, pana in prezent, invatamantul romanesc.
Educatia, codasa pe lista PHARE
Politica PHARE are alte prioritati decat invatamantul, fierbinte fiind reforma economica. Cat priveste educatia, Romania a beneficiat de un singur program din fondurile Uniunii Europene, iar altul este in derulare.
Din 1997, PHARE sustine Romania in special pe linia „acquis”-ului comunitar (armonizarea legislatiei). „Cum in domeniul educatiei nu exista foarte multa legislatie specifica UE, invatamantul este la coada pe lista prioritatilor; aceasta nu inseamna ca nu e important”, subliniaza Simon Mordue, coordonator programe PHARE la Delegatia Comisiei Europene.
Initiat in 1996 si derulat efectiv in cursul anului trecut, PHARE Educational Vocational Training (PHARE – VET) a avut un buget de 25 miliarde ECU, cel mai mare din Europa Centrala si de Est in domeniul educational. Phare-Vet a demarat reforma curriculara in invatamantul profesional si tehnic, adica elaborarea de planuri de invatamant, editarea de manuale, materiale didactice. Din bugetul total, 18 milioane ECU au fost investiti in echipamente, pentru cele 75 de unitati de invatamant implicate in acest proces.r
Desi considerat un succes de evaluatorii Comisiei Europene, Phare-Vet nu a obtinut fonduri suplimentare. „Continuarea lui va trebui facuta prin eforturile statului roman”, arata Fokion Fotiadis, intr-o scrisoare de raspuns la solicitarile Ministerului Educatiei Nationale. r
8 milioane ecu sunt pentru invatamantul superior, ca buget al programului Phare Universitas 2000. Grosul banilor – 5 milioane ECU – trebuie utilizati pentru informatizarea serviciilor de contabilitate din cele 54 de universitati existente. Deocamdata se lucreaza la pregatirea licitatiei, care ar trebui deschisa pana cel mai tarziu in martie 2000. Ca o alta componenta a programului, expertii straini asigura asistenta tehnica. Astfel, universitarii romani au sansa sa participe la work-shop-uri, conferinte, seminarii, tinute – o buna parte – in strainatate. r
Descentralizarea invatamantului e normal sa se faca in etape. Dar la noi, de zece ani, suntem tot aproape de inceput. In afara elaborarii de acte normative noi, de schimbarea manualelor si a programului scolar, in acest domeniu nimic nu pare sa se schimbe. Ca si pana acum, parintii sunt cei care duc greul intretinerii scolilor. Desi au existat bani veniti din afara pentru aducerea invatamantului romanesc la standardele occidentale, calitatea a ramas aceeasi.tr