Ministrul Belgiei, stat despre care analiştii consideră că ar putea ajunge în situaţia Greciei sau Irlandei, de a se împrumuta de la fondul de urgenţă, se situează astfel pe o poziţie diferită faţă de cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy.
Suma de 750 de miliarde ar putea fi suplimentată, dacă guvernele din zona euro decid să înfiinţeze un fond mai mare în cadrul mecanismului permanent de criză care va intra în vigoare din 2013, a declarat Reynders jurnaliştilor.
"Dacă decidem acest lucru în următoarele săptămâni sau luni, de ce să nu aplicăm imediat la programul aflat în desfăşurare?", a întrebat retoric ministrul.
Oficiallii europeni se află sub presiune pentru a identifica noi modalităţi de a stopa extinderea spre alte state din zona euro a crizei de încredere în capacitatea statelor de a-şi onora datoriile, care a împins Grecia şi Irlanda la împrumuturi externe. Investitorii sunt îngrijoraţi că suma rămasă din cele 750 de miliarde de euro după creditarea Greciei şi Irlandei nu ar fi suficientă în eventualitatea unei intrări în criză a Spaniei.
În timp ce Sarkozy şi Merkel au respins la sfârşitul lunii noiembrie extinderea fondului, preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a indicat, joi, că guvernele din zona euro ar trebui să analizeze o astfel de măsură.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) susţine, de asemenea, suplimentarea programului de 750 miliarde de euro, a adăugat Renders. FMI contribuie la actualul program cu 250 de miliarde de euro.
Miniştrii de Finanţe din zona euro se vor întâlni luni la Bruxelles pentru a discuta situaţia Portugaliei, care, alături de Spania, Belgia şi Italia, face parte dintre statele expuse extinderii crizei. La reuniune urmează să participe şi directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn.
Sursa: Mediafax