„Compania există de mulţi ani şi ar trebui, în teorie, să se ocupe de cursuri pentru specializarea personalului din turism, cursuri de turism de stat. Iată cam cum arată compania în cifre. Da, citiţi bine. Zerourile sunt activitatea pentru ceea ce ar fi trebuit să facă firma de stat. În teorie, trebuia să livreze cursuri. În realitate, din 2012 au organizat un total de 3 cursuri şi au format un număr de 47 de persoane. Din 2012. Compania a avut 20 de posturi în 2019, majoritatea de conducere sau administrative. Salariul mediu din companie, un lucru foarte important, este de aproximativ 19.500 lei pe lună. Dacă ne uităm la cheltuielile de personal per individ format, în 2019 suma a fost de 155.570 lei per individ. O sumă colosală. Evident, nicio companie privată nu şi-ar permite asemenea costuri. Ar fi dat faliment demult, dar la stat există întotdeauna un sac fără fund sau un activ de exploatat ca să eviţi falimentul, pe banii contribuabilului. Ieri (luni n.r.) am trimis corpul de control acolo. Este inacceptabil”, a scris ministrul Economiei pe pagina sa de Facebook.

„Trebuie să eliminăm taxarea pe salariul minim”

Ministrul a amintit că această companie a mai fost în vizorul corpului de control în 2015 şi că a cerut raportul de control, pe care l-a făcut public pe site-ul ministerului. „Proprietatea de stat duce la indolenţă din partea administratorilor vremelnici. Nu au o viziune de termen lung pentru companii sau pentru proprietăţile statului, iar bugetul pare un sac etern fără fund. Nu mai bine lăsăm noi banii la oamenii care muncesc în ţara asta? Decât să tot acoperim găuri negre şi să lăsăm diverse grupuri să paraziteze activele statului? De aceea trebuie să reducem impozitarea muncii în România. Să eliminăm taxarea pe salariul minim, o măsură care ar activa sute de mii de români şi ar scoate din sărăcie aproape imediat milioane. Din păcate, vom începe abia din 2022, tot e ceva”, a declarat Claudiu Năsui.

„Vom forma încă 150 de angajaţi în turism”

Ca răspuns, Cristian Petrescu, directorul general al Centrului Naţional de Învăţământ Turistic, a afirmat că „este vorba despre dezinformări demne de Radio Erevan”, şi a subliniat că CNIT nu a organizat cursuri înainte de 2017, deoarece anterior anului respectiv era Compania de Investiţii în Turism. „Nicio legătură cu şcoala. Abia în 2017 a redevenit, după o pauză de 8 ani, o companie de stat cu atribuţii de şcoală de turism. Eu am preluat mandatul de conducere a CNIT abia în februarie 2020, în debutul pandemiei, iar acum sunt în derulare două proiecte europene, în care sunt formate 250 de persoane (de 10 ori mai mult decât în perioada anterioară). În plus, suntem în evaluare cu un alt proiect european, în care vom forma, pe competenţe digitale, încă 150 de angajaţi în turism”, a scris acesta pe Facebook.

„Sunt salariaţi care au minimul pe economie”

De asemenea, el a precizat că salariile sunt mult mai mici decât cele menţionate, fiind chiar angajaţi cu salariul minim pe economie. „Afirmă bombastic dl. Năsui că valoarea salariului mediu al salariaţilor în cadrul CNIT este de 19.500 lei !!?!! Nu, domnule ministru, nu este de 19.500 (…) Sunt salariaţi care au minimul pe economie, adică 1.800 de lei în mână. Ba chiar şi pe acelea le-am redus, prin repartizarea salariaţilor pe proiecte, deci plătite din fonduri europene.(…) Încă din perioada 1998 – 2002 CNIT se află în asociere cu două societăţi private, iar sumele totale din buget aferente salariilor se referă la un număr de aproximativ 65 de angajaţi (totali ai asocierilor, inclusiv cei aparţinând celor două societăţi private) şi nu la cei doar 14 ce aparţineau şi erau plătiţi de CNIT în 2019. Aţi împărţit un buget de salarii al asocierii la 14 salariaţi în loc de 65 şi e normal că v-au rezultat sume abracadabrante, menite să inflameze bunul simţ al românului. Toţi aceşti salariaţi ai CNIT (pe lângă programele de formare pe care le derulează) au grijă ca bunurile din proprietatea statului, două hoteluri, trei restaurante, baza de agrement şi 66.000 mp în nordul Bucureştiului, în valoare de peste 46 de milioane de euro, să fie exploatate aşa cum trebuie de către asociaţii privaţi, tocmai ca să aducă venituri statului, adică românilor”, a mai scris Petrescu.