Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu, a avut o întâlnire de lucru, marți, cu ambasadorul Statului Israel la București, E.S. Reuven Azar, cu care a discutat despre dezvoltarea relațiilor bilaterale economice dintre București și Ierusalim.
Daniel Cadariu s-a întâlnit, marți, cu ambasadorul Israelului la București
Marți, 7 martie 2023, ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu, a avut o întâlnire de lucru cu ambasadorul Statului Israel la București, E.S. Reuven Azar, cu care a discutat despre întărirea relațiilor bilaterale economice dintre București și Ierusalim prin dezvoltarea ofertei turistice pentru întreaga comunitate evreiască căci Israelul este cea de-a doua țară furnizoare de turiști străini pentru România. Relațiile bilaterale dintre România și Israel beneficiază de toate premisele pentru a cunoaște o dezvoltare amplă.
„Israel este cea de-a doua țară furnizoare de turiști străini, iar discuția foarte bună pe care am avut-o astăzi cu E.S ambasadorul Israelului Reuven Azar ne întărește relațiile bilaterale economice prin dezvoltarea ofertei turistice pentru întreaga comunitate evreiască. Vreau să-i mulțumesc și colegului meu parlamentar, domnul Silviu Vexler, reprezentant al Federației Comunităților Evreiești din România, pentru dezvoltarea proiectelor pentru o mai bună cartografiere a obiectivelor turistice.
Împreună am stabilit care sunt următorii pași pentru a putea avea, cât de curând, peste 500 de mii de israelieni care au descoperit România prin experiențele pe care țara noastră le oferă”, a declarat, marți, Constantin-Daniel Cadariu, potrivit unui comunicat de presă emis de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.
Potrivit sursei citate anterior, comunitatea israelienilor originari din România se situează pe locul trei ca număr și importanță, dintr-o populație totală a Statului Israel de 9.053.000 de locuitori (2021). Conform ultimului recensământ, în Israel ar trăi aproximativ 220.000 de originari din România, cărora li se adaugă și israelienii care au dobândit și redobândit cetățenia română în ultimii ani, estimați la aproximativ 200.000 persoane (numărul inițial al celor care au emigrat din România în Israel a fost de 450.000 de persoane; la acest număr fac referire toți politicienii israelieni când estimează comunitatea originarilor din România în Israel).
Despre Federația Comunităților Evreiești din România
Emanciparea politică a evreilor, promisă odată cu Revoluţia de la 1848, devine pe deplin efectivă odată cu desăvârşirea statului naţional unitar român la 1918, garantarea drepturilor minorităţilor prin Constituţia din 1923 conducând la unificarea comunităţilor evreieşti din Vechiul Regat, sub denumirea de Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti (1928).
Constituţia din 1923 acordă drepturi cetăţeneşti şi politice până la instaurarea regimului Goga-Cuza (28.XII.1937); de atunci încolo ele se restrâng treptat până la introducerea legii sângelui (august 1940), legislaţie amplificată până la jefuirea proprietăţilor evreieşti şi deportarea unora din ei în Transnistria sau din Ardealul ocupat de unguri, la Auschwitz.
Potrivit statutului de organizare şi funcţionare a Cultului Mozaic (iunie 1949), activitatea confesională a minorităţii evreieşti din România este condusă de către Federaţia Comunităţilor Evreieşti (Mozaice), cu sediul în Bucureşti. Aceasta cuprinde toate comunităţile şi obştile din ţară. Ea asigură realizarea în fapt a practicilor, preceptelor şi tradiţiilor religioase mozaice şi coordonează activitatea comunităţilor, aprobă constituirea de noi comunităţi sau desfiinţarea acestora, reprezintă şi apără, pe plan intern, interesele comunităţilor evreieşti, organizează şi întreţine, pe plan extern, relaţii cu diaspora evreiască şi organizaţiile religioase internaţionale.
Structura şi componenţa organelor centrale şi teritoriale de conducere a activităţii cultice, precum şi desfăşurarea vieţii spirituale sunt elaborate în concordanţă cu interesele, tradiţiile şi prescripţiile religioase mozaice.
Credincioşii cultului mozaic, în număr de 3.519, conform recensământului din 2011, sunt organizaţi în 78 de comunităţi şi obşti, răspândite în Bucureşti şi în 30 de judeţe. Cele mai importante comunităţi se află în Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj, Galaţi, Bacău, Arad, Baia Mare, Botoşani, Braşov, Deva, Tg. Mureş etc. În localităţile în care trăieşte un număr mai mic de credincioşi evrei, aceştia sunt organizaţi în obşti.
Organele locale de conducere ale comunităţii sunt: adunarea generală, comitetul de conducere şi comisia de cenzori.
Principalele venituri ale Cultului Mozaic provin din cotizaţii, taxe şi contribuţii pentru serviciile religioase prestate; taxe pentru alimente rituale, alte contribuţii benevole ale credincioşilor, chirii încasate din bunurile imobiliare etc. pentru opera de asistenţă socială şi medicală. Federaţia Comunităţilor Evreieşti primeşte un ajutor substanţial din partea Organizaţiei Mondiale Evreieşti, pentru ajutorarea celor aflaţi la nevoie, scrie pe site-ul oficial al Secretariatului de Stat pentru Culte.