Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a vorbit despre un posibil atac al Rusiei, în contextul războiului din Ucraina. De asemenea, acesta a spus cât de posibil este ca în România să se petreacă un incident asemănător cu cel din Polonia.
Joi, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat că România nu se teme de un eventual atac, în contextul invaziei rusești din Ucraina. Acesta a spus încă că se iau în considerare toate posibilitățile, iar folosirea armelor nucleare nu trebuie exclusă „teoretic”.
România nu se teme de un atac al rușilor
„România nu se teme de un atac însă orice stat serios în proximitate cu o zona de conflict trebuie să fie pregătit pentru astfel de situații. La nivelul decidenților militari există variante luate in discuție, cu asta se ocupa de fapt armata, să se asigure că populația unei țări își poate desfășura activitatea in condiții de normalitate”, a declarat șeful MApN pentru Antena 3 CNN.
„Premierul, care are o experiență militară respectabilă, a exprimat ceea ce cred ca pot sa spun si eu, ca nu exista elemente care sa ne ducă cu gândul acolo. Personal nu cred ca suntem într-o-o astfel de situație”, a răspuns acesta când a fost întrebat dacă există șanse ca în România să aibă loc un incident asemănător cu cel din Polonia.
Anunț privind folosirea armelor nucleare
Cât despre posibilitatea ca Rusia să recurgă la folosirea armelor nucleare, Angel Tîlvăr a spus că „unul din elementele predictibile care i se poate asocia (lui Vladimir Putin) este impredictibilitatea”.
„Teoretic, posibilitățile nu sunt excluse, au fost evocate de oficiali de înalt si experți. Îmi place să cred că nu se va întâmpla așa ceva”, a completat ministrul Apărării.
Angel Tîlvăr, mesaj de Ziua Națională
Deoarece astăzi este Ziua Națională a României, oficialii au transmis mesaje, chiar și cu câteva zile în avans. Angel Tîlvăr a spus, miercuri seară că Marea Unire de la 1918 „s-a înfăptuit nu doar prin fructificarea contextului politic internaţional, care a favorizat mişcările de eliberare naţională şi socială, cât, mai ales, prin curajul, eroismul şi jertfa de sânge a soldaţilor şi ofiţerilor români pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial şi al determinării manifestate de clasa politică românească şi a societăţii româneşti din teritoriile străine, vremelnic ocupate”.
„Semnificaţia Zilei Naţionale a României depăşeşte cu mult dimensiunile grandioase ale evenimentului istoric în sine. Fiecare dintre cei peste 100.000 de români aflaţi la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, pentru a proclama unirea Transilvaniei cu Regatul României, era conştient că actul politic desăvârşea nu doar procesul început de basarabeni, la 9 aprilie şi continuat de bucovineni, la 28 noiembrie, ci împlinea idealurile de unitate naţională ale multor generaţii de români de dinaintea lor.
Prin fiecare cuvânt rostit de fruntaşii transilvăneni la Alba Iulia, prin fiecare dintre uralele izbucnite din piepturile mulţimii adunate pe platoul Cetăţii, prin fiecare slovă înscrisă în maiestuosul act al Proclamaţiei, care consfinţea, în baza principiilor autodeterminării naţionale, unirea ultimei dintre cele trei provincii cu Ţara-Mamă răzbăteau de peste veacuri vocile tuturor celor care au luptat pentru unirea tuturor românilor în trupul aceleiaşi ţări, patrioţi crescuţi şi trăiţi având sădit în inimi exemplul lui Mihai Viteazul, cel care vestea lumii la 1600 despre înscăunarea sa ca Domn al Munteniei, Ardealului şi a toată ţara Moldovei.”