Bugetul cercetării, majorat în 2023

Ministrul Digitalizării şi Cercetării, Sebastian Burduja, a declarat, luni seară, la deschiderea conferinţei Smart Diaspora de la Timişoara, că bugetul cercetării a crescut în acest an cu 70 la sută şi că România are potenţial în acest domeniu, deoarece ”are cea mai importantă materie pe care o doreşte orice ţară, materia cenuşie”.

„Bugetul cercetării, în acest an, a crescut cu 70 la sută, cea mai mare creştere şi domnul prim-ministru a susţinut-o şi susţine şi de fiecare dată spune că vârful de lance pentru economia românească, pentru creşterea, dezvoltarea ţării este cercetarea – inovarea şi mai ales transferul cercetării, rezultatelor cercetării în economie În al doilea rând, valoarea românilor din întreaga lume, valoarea minţilor româneşti, cred că ţara asta are cea mai importantă materie pe care o doreşte orice ţară, matreia cenuşie.

Românii din diaspora înseamnă nu doar posibilitatea de a avea acces la aceste valori, dar şi conectarea României la piaţa globală a ideilor. Şi vedem foarte bine astăzi cât e de important să fii acolo, la curent cu cele mai noi tendinţe în domeniu, pentru că ritmul schimbărilor este mai rapid ca oricând”, a declarat Burduja.

Românii de excepție vor să schimbe această țară

Ministrul Cercetării a vorbit şi de unitatea românilor, fără de care „nu se poate face nimic”.

„Dumneavoastră, cei care aţi venit din întreaga lume pentru a fi aici, la acest eveniment, deja v-aţi manifestat disponibilitatea de a contribui, de a vă uni forţele cu cercetătorii români din ţară. Este acelaşi angajament pe care l-am văzut peste tot unde viaţa mi-a dat şansa să fiu şi la Stanford şi la Harvard şi la marile universităţi ale lumii, unde am cunoscut români de excepţie. Fără excepţie, ei vor să schimbe această ţară, ei vor să contribuie, ei vor să conteze aici”, a adăugat Sebastian Burduja.

Ministrul a amintit şi de primul rector al Universităţii Politehnica din Timişoara, Traian Lalescu.

„Nu pot să închei fără să amintesc o mare personalitate care se leagă de Timişoara şi de Politehnica Timişoara, primul recor al UPT, Traian Lalescu. În 1908 a avut două mari realizări, dar l-aş cita mai bine pe academicianul Solomon Marcus: «La numai un an de la marile sale isprăvi, în 1908, teza sa de la Sorbona şi expunerea de la Congresul internaţional de matematică de la Bologna, amândouă cu un impact excepţional, se întâmplă un lucru surprinzător, Lalescu se întoarce în ţară şi ocupă un post derizoriu de profesor la un gimnaziu din Giurgiu». Aceasta era dorinţa marelui profesor Lalescu de a ajuta România. Nu s-a întors după lauri. S-a întors să contribuie şi a schimbat viitorul României”, a precizat Burduja.

În final, ministrul Burduja a făcut referire la România viitorului.

„Un ultim gând, intrând în acest templu al culturii româneşti, dar şi al democraţiei româneşti, putem să citim cu toţii cuvintele care stau în faţă şi le-aş adapta, spunând «Vouă celor care, tot mai mulţi, cânva veţi trece neînduplecaţi, peste urmele celor care ne-au dăruit dreptul să visăm să trăim şi să zidim liber, un zingur gând, România viitorului»”, a precizat Sebastian Burduja.