Ulterior Războiului Rece, puterile lumii au pus la punct un sistem de guvernare global. Scopul era acela de a apăra principiile liberale, drepturile omului și economia mondială, precum și de a elimina pericolul unei catastrofe nucleare.

Rusia nu respectă regulile ordinii internaționale

Succesul incontestabil al noii ordini internaționale bazate pe reguli era unul la îndemână, incluzând Rusia și statele ex-sovietice, precum și alte economii incipiente, precum cea a Chinei și a Indiei. Dar un asemenea sistem funcționează numai atunci când membrii săi respectă regulile.

Prin invadarea violentă și neprovocată a Ucrainei, prin sprijinul otrăvitor al corupției și prin finanțarea dovedită a terorismului, Rusia lui Vladimir Putin face ca ordinea internațională bazată pe reguli, cea care ne-a facilitat o perioadă unică de pace și dezvoltare economică, să ajungă o totală bătaie de joc.

Și totuși, în pofida tuturor acestor lucruri, Rusia își menține prezența într-un sistem mondial pentru care face totul ca să-l submineze. Rusia ocupă un loc în Consiliul de Securitate al ONU și în alte foruri ale ONU. Consiliul de Securitate a fost creat pentru un obiectiv anume, respectiv, pentru prevenirea războaielor. Atunci, mai poate rămâne Rusia ca membră după ce a lansat războiul de agresiune împotriva Ucrainei?

Dispunem totodată și de un for care să asigure securitatea financiară la nivel mondial – Grupul de Acțiune Financiară (GAFI – în engleză, Financial Action Task Force – FATF, n.red.). Creat de Grupul celor Șapte State Industrializate (G 7), GAFI a stabilit niște standarde și promovează aplicarea eficientă a măsurilor legale, de reglementare și operaționale pentru a reduce trei principale pericole: spălarea banilor, finanțarea terorismului și proliferarea armamentului de distrugere în masă.

Astăzi, GAFI include 37 de state membre. El include și Rusia, deși există probe care dovedesc că țara nu respectă niciunul dintre cele trei obiective ale GAFI. În această lună, țările membre ale GAFI se vor întruni la Paris pentru a examina noi măsuri împotriva Rusiei, iar data este una simbolică – se împlinește exact un an de la invadarea Ucrainei scrie Financial Times.

Anchete nenumărate au dezvăluit complicitatea Rusiei în spălarea banilor, care nu a făcut decât să sporească după multiplele sancțiuni introduse în urma invaziei totale. S-a constatat totodată că Rusia a permis apariția sau chiar a cooperat cu diverse organizații teroriste și cu state aflate pe lista neagră, respectiv, cu Grupul Wagner, cu talibanii, cu Hezbollah, cu regimul lui Assad din Siria, cu Coreea de Nord și cu Iran.

S-a descoperit că drone-kamikaze iraniene au fost folosite în atacuri asupra unor obiective civile din Ucraina, ceea ce a făcut ca, în noiembrie 2022, Statele Unite să aplice noi sancțiuni. Mai mult, diverși indivizi și diverse organizații rusești au fost și ele supuse sancțiunilor SUA, în martie 2022, pentru acțiunile lor în sprijinirea programelor din Coreea de Nord legate de armamentul de distrugere în masă și cu rachete balistice. Totuși, aceste exemple abia dacă au vreun efect.

Rusia este răspunzătoare și pentru atacurile informatice sponsorizate de stat asupra unor infrastructuri de primă importanță. Războiul său din Ucraina agravează criza energetică mondială și provoacă o majorare drastică a prețurilor la alimente, provocând mari daune în lume, mai ales asupra economiilor în curs de dezvoltare.

Războiul din Ucraina afectează economia mondială

Pe scurt, Rusia nu subminează doar economia mondială. Ea ne pune pe toți la grea încercare. În consecință, trebuie făcut mai mult. Ucraina cere GAFI să excludă Rusia și să o înscrie pe lista neagră. S-ar putea ca asta să fie cea mai eficientă măsură pentru a restricționa accesul teroriștilor la economia mondială, silind totodată toate statele să trateze cu mare atenție orice tranzacții în care ar fi implicat sistemul financiar al vreunei țări de pe lista neagră.

Sancțiunile se aplică în anumite jurisdicții și sunt respectate de toți cei implicați. Asta izolează și o bună parte a economiei mondiale care nu a impus sancțiuni clare împotriva Rusiei.

Înscrierea pe lista neagră a GAFI ar crea controale pe tot globul și ar necesita o atenție sporită. Orice tranzacție cu sistemul financiar rusesc ar urma să fie atent revizuită și examinată. Asta ar majora prețul afacerilor cu Rusia și i-ar reduce efectiv lui Putin capacitatea de a-și mai putea finanța războiul său ilegal de agresiune. La fel de important ar fi faptul că asta ne-ar ajuta să creăm un puternic sistem financiar mondial pe termen lung. UE, G 7 și toate celelalte națiuni hotărâte să adere la o ordine internațională bazată pe reguli trebuie să recunoască urgent riiscurile reprezentate de Rusia la adresa integrității sistemului financiar mondial. Toate aceste grupuri trebuie totodată să înscrie Rusia pe propria lor listă cu jurisdicții de mare periculozitate și să difuzeze niște directive de piață clare.

Rusiei i s-a permis de prea multă vreme să submineze sistemul din interior. Ordinea internațională nu poate supraviețui decât dacă regulile sunt respectate. Avem la dispoziție pârghii puternice pentru a întări aceste reguli. E timpul să le folosim.