În cadrul unei conferințe de presă de la Palatul Victoria, ministrul Dezvoltării a anunțat că Guvernul a aprobat un proiect de lege privind un nou program pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic.

În ceea ce privește prevederile noului proiect, aici este inclusă o finanţare multianuală a lucrărilor de consolidare, dar şi introducerea în categoria imobilelor eligibile a clădirilor publice în care se desfăşoară diverse activităţi, precum cele din educaţie, administraţie şi sănătate, anunță ministrul.

„Astăzi, Guvernul a aprobat un proiect legislativ pe care eu l-am considerat şi în şedinţa de Guvern ca fiind cel mai important program de investiţii promovat în timpul mandatului meu de ministru al Dezvoltării.

Este vorba despre proiectul legislativ care priveşte măsuri privind reducerea riscului seismic în România, un proiect de act normativ care este la nivel de lege şi care va merge în Parlament în procedură de urgenţă pentru aprobare. Una dintre cerinţele acestui proiect legislativ este aceea de a crea o bază de date la nivel naţional, de a şti exact care clădiri, unde şi câte sunt expuse riscului seismic”, a declarat Cseke Attila, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Totodată, el a mai precizat că spre deosebire de legea aflată deja în vigoare, noul proiect este unul cu totul nou. Mai exact, acesta are la bază alte principii, dar și reglementări. Ministrul susține că actualul program nu mai poate să răspundă la nevoile României și era nevoie de o schimbare.

Cum va fi acordată finanțarea?

„Este un program cu totul nou, bazat pe cu totul alte principii decât cel pe care-l avem în vigoare, vorbim despre Ordonanţa guvernului 20/1994, un program vechi şi o reglementare de 28 de ani care şi-a arătat limitele în mod evident (…). Este perimat şi expirat ca şi posibilitate de a aduce efecte pozitive pe acest domeniu.

Pe baza OG 20/1994, în 28 de ani, prin finanţare de la bugetul Ministerului Dezvoltării s-au consolidat în total 28 de clădiri. Este categoric, foarte, foarte puţin. (…) Şi atunci este evident că acest program nu mai poate continua în actualele reglementări pentru că nu poate să transpună în practică şi să răspundă la nevoile României şi am venit cu un program cu totul nou, un program naţional de consolidare de risc seismic care aduce următoarele noutăţi”, a spus el.

Cseke Attila a mai adăugat că programul nu va mai avea finanțare anuală și va fi un program cu un buget multianual. Mai exact, vor exista contracte cu un termen de execuție de până la patru ani de zile cu posibilitate de prelungire.

Nu va mai fi un program finanţare anuală (…) Astfel că acest program propune un buget multianual, un program multianual, ceea ce înseamnă că prin contracte de finanţare încheiate pentru consolidare de risc seismic a acestor clădiri se vor încheia contracte cu execuţie de până la 4 ani care se vor putea prelungi încă 2 ani şi nu va mai fi necesară reaprobarea anuală şi aşa mai departe „, a afirmat Cseke Attila.

Totodată, ministrul a mai adăugat și că noul proiect de lege mai prevede introducerea unei noi categorii eligibile. Mai exact, dacă până acum erau vizate doar blocurile de locuințe, acum, și clădirile publice în care se desfăşoară diverse activităţi, de la educaţie, la administraţie şi sănătate, toate cele care găzduiesc servicii publice, vor fi incluse.

Ce schimbări aduce noul proiect?

„Vor fi cheltuieli eligibile lucrările de creştere a performanţei energetice a clădirii, ceea ce nu a fost până acum. (…) „, a declarat ministrul Dezvoltării.

În același timp, noul proiect adoptat de Executiv mai prevede o notare în cartea funciară privind interdicţia de vânzare a imobilelor sau locuinţelor consolidate pe o perioadă de 25 de ani.

„Dacă cineva doreşte, totuşi, să vândă acel apartament căruia i-a crescut valoarea în mod categoric prin această consolidare de risc seismic (…) atunci va trebui să restituie întreaga sumă care-i revine ca şi cotă parte din finanţarea dată de către stat”, a completat Cseke Attila.

Referitor la modul de derulare al programului, odată ce acesta va adoptat în parlament, ministrul susține că în primă etapă vor putea fi înscrise blocurile de locuință și clădirile publice. Odată ce documentațiile tehnice ale acestora vor fi complete, ele vor intra în finanțare de la bugetul de stat, a mai adăugat acesta.

România, în topul țărilor cu risc de cutremur

„Cele care sunt expertizate ca şi risc seismic I şi II, blocuri de locuinţe şi clădiri publice, vor putea fi înscrise în prima etapă într-o listă sinteză la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. În momentul în care documentaţiile tehnice sunt complete pe aceste imobile ele vor intra în finanţare de la bugetul de stat şi finanţarea va fi multianuală, adică va exista o continuitate de finanţare a acestor lucrări”, a declarat Cseke Attila.

Un alt aspect punctat de ministrul l-a reprezentat faptul că la momentul actual, România este între primele 10 ţări în lume ceea ce priveşte expunerea la cutremur după suprafaţa construită. Totodată, el a subliniat și faptul că peste 2.600 de clădiri din țară sunt de risc seismic I și II.

„Două treimi din suprafaţa României este expusă riscului de cutremur de diverse grade, iar în ceea ce priveşte clădirile expertizate în grad risc I şi risc II, respectiv pe vechea clasificare asimilate riscului I şi risc II, din datele pe care le deţine astăzi Ministerul Dezvoltării (…) sunt în total 2.687 de clădiri care sunt de risc seismic I şi II, respectiv asimilate acestor grade de risc seismic”, a afirmat Cseke Attila.