Ministrul Dezvoltării susține că autoritățile locale nu mai fac față costurilor
Ministrul Dezvoltării, Adrian Veştea, a anunțat că, autoritățile locale ale celor „200 de oraşe mici şi aproximativ 1.200 de comune” din România au nevoie de fonduri de la bugetul de stat. În caz contrar, nu mai pot face față costurilor de funcţionare. Situația ar fi fost creată de veniturile locale insuficiente.
„Cu alte cuvinte, cheltuiesc mai mult decât produc şi extind problemele lor în corpul deja greoi al administraţiei statului. Mai mult decât atât, în peste jumătate din administraţiile locale, veniturile nu reuşesc să acopere nici măcar cheltuielile cu salariile. Acesta este un semn că multe dintre comunităţile noastre luptă pentru a se menţine pe linia de plutire”, a declarat Adrian Veştea, la conferinţă.
El mai spune și că există o situație similară în municipiile care nu sunt reşedinţă de judeţ. Din cele 62 de municipii, 56 se confruntă cu aceleaşi probleme. Municipiile reşedinţă de judeţ sunt mai stabile din punct de vedere financiar. Mai exact, doar 9 din cele 40 de municipii reşedinţă de judeţ primesc sprijin de la bugetul de stat.
Dat fiind că preţurilor la utilităţi şi la materiale cresc, Ministrul Dezvoltării anunță că autoritățile locale nu au mijloacele prin care să asigure funcționarea serviciilor publice din subordine.
„La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei astăzi sunt înregistrate solicitări de alocare de sume din bugetul de rezervă bugetară, la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru plata unor cheltuieli curente şi de capital, în sumă totală de aproape 1 miliard lei, pentru 122 de localităţi din cele 27 de judeţe.
Cantităţile foarte mari de precipitaţii căzute în prima parte a anului în 26 de judeţe au generat inundaţii, alunecări de teren, au afectat infrastructura hidrotehnică, terasamentele şi malurile de apărare, structura drumurilor judeţene, drumurilor comunale, podurilor, podeţelor şi digurilor, a sistemelor de alimentare cu apă, dar şi a multor şcoli şi sedii de primării”, a mai spus ministrul.
2 miliarde de lei pentru 597 de localităţi
Ministrul a anunțat cu această ocazie că pentru anul 2023, au fost alocate sume de peste 2 miliarde de lei pentru 597 de localităţi. El susține că o cauză ar putea fi și educația financiară precară de la nivelul societății.
„O parte din răspunsurile la situaţiile prezentate mai sus ar putea deriva şi din educaţia financiară precară pe care o avem la nivelul societăţii şi de aceea consider dezbaterea de astăzi atât de importantă. Şi noi, administraţiile publice locale, dar şi centrale, ne recrutăm angajaţi, colaboratori şi experţi tot din rândul populaţiei generale şi înţelegem cât de important este să avem o bază largă de selecţie, care să fie la un nivel decent de pregătire”, potrivit lui.
Reorganizarea administrativ-teritorial pentru eficientizarea administrației
Deși ministrul recunoaște că unii administratori au făcut minuni, în România, astfel de conduceri locale ar trebui generalizate, normalizate. El susține că reorganizarea ar putea duce la „consolidarea capacităţii administrative la nivel local”.
„Cum facem să transformăm minunile în normalitate? O parte din răspunsul la această întrebare este legat de o decizie foarte mult aşteptată şi necesară pentru o administraţie mai eficientă: reorganizarea administrativ-teritorial a României. Am susţinut şi susţin ideea unei administraţii mai suple, mai eficiente, cu mai puţine UAT-uri (unităţi administrativ-teritoriale, n.r.).
Consider că reorganizare administrativ-teritorială şi regionalizarea ar putea contribui la consolidarea capacităţii administrative la nivel local şi dezvoltarea de proiecte strategice pe termen lung. Privind din perspectiva cetăţeanului, consider că un cetăţean mai bine pregătit din punct de vedere financiar poate pune o mai mare presiune pe administraţia publică locală să cheltuie banii corect şi eficient”, a susţinut Adrian Veştea.
Totodată, Veștea anunță și că situația financiară a administrațiilor orașelor mari este mai bună din cauza accesului mai ușor la educaţia generală de bună calitate.
„Educaţia financiară poate avea un impact semnificativ asupra actului administrativ, în special, atunci când aceasta este introdusă de la vârstele fragede. Cetăţenii educaţi financiar pot lua decizii mai bune, pot contribui mai eficient la economie şi pot avea un stil de viaţă mai stabil din punct de vedere financiar”, a punctat el.
Ministrul subliniază importanța educației financiare, care nu este necesară doar pentru cei foarte bogați, ci pentru toți cei care își doresc un trai bun.
„Astăzi, poate că suntem mai săraci, tocmai pentru că nu a contat foarte mult educaţia financiară şi, chiar mai îngrijorător decât atât, în ultima perioadă observ că nu mai prea contează nici măcar educaţia generală de bază. (…) Ne confruntăm cu o lacună gravă în înţelegerea fundamentală a conceptelor financiare la nivel individual, iar această situaţie se propagă în rândul administraţiei locale şi naţionale. Administraţiile locale se află în linia întâi în relaţia cu cetăţenii.
Ele cunosc nevoile, aspiraţiile şi provocările comunităţilor pe care le reprezintă, dar pentru ca ele să poată răspunde adecvat acestor nevoi este esenţial ca resursele financiare să fie gestionate cu înţelepciune, eficienţă şi responsabilitate”, potrivit ministrului.
