Ministrul Educației nu vrea materii noi
Ministrul Educației, Daniel David, a spus că nu este de acord să se introducă materii noi în școli și licee. El consideră că elevii au deja prea multe ore și prea multe discipline. În opinia sa, materii precum educația de mediu, educația juridică, educația financiară sau educația pentru sustenabilitate ar putea fi integrate în materiile deja existente, prin lecții care să abordeze aceste teme, fără a crea cursuri separate.
Deși aceste subiecte sunt importante, metoda de a introduce mereu materii noi este greșită. Din punctul lui de vedere, problema nu este legată de conținutul disciplinelor, care este bine structurat, ci de metodele de predare și de manualele utilizate, care nu sunt suficient de eficiente sau prietenoase pentru elevi.
„Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi. Mi se pare o greşeală toată atitudinea din ultimii ani, fiecare vine şi introduce câte o materie: educaţie de mediu, educaţie juridică, educaţie financiară, educaţie pe sustenabilitate. Sigur că toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, fiindcă în momentul ăla tot noi ne plângem că copiii au prea multe ore şi prea multe materii. Cred că de multe ori în materiile clasice şi în ariile pe care le avem putem avea unităţi de învăţare focalizate pe tema asta. Problema e că fiecare vrea o materie nouă”, a spus el într-o intervenție TV.
Cum ar putea arăta programa școlară în viitor?
Când a fost întrebat despre cum ar putea face programa mai puțin încărcată și mai utilă pentru viața de zi cu zi, ministrul Educației a spus că elevii trebuie să învețe atât teorie, cât și practică. Teoria este importantă pentru a forma oameni capabili să înțeleagă sensul lucrurilor și să fie mai puțin influențați de informații false sau teorii conspiraționiste. Totuși, este la fel de important ca elevii să dezvolte abilități practice, care să îi ajute în viață și în carieră.
Care este principala problemă a sistemului de educație din România?
În opinia sa, conținuturile din programa actuală sunt bine gândite și organizate. Deși nu exclude posibilitatea unor îmbunătățiri, el nu consideră că sunt necesare schimbări majore. În schimb, problema principală, în viziunea sa, este legată de metodele de predare, care nu sunt suficient de eficiente, și de manualele utilizate, care nu sunt destul de prietenoase pentru elevi.
Din analiza sa, la multe teste internaționale, conținuturile din România se aliniază bine cu cerințele testelor, uneori chiar mai bine decât cele din alte țări, cum ar fi Finlanda. Cu toate acestea, performanțele elevilor români sunt mai slabe. Oficialul român consideră că acest lucru se datorează modului în care sunt predate materialele și intenționează să se concentreze pe îmbunătățirea acestui aspect. O soluție ar fi predarea mai eficientă și utilizarea unor manuale mai accesibile și atrăgătoare, pentru ca informațiile predate să se transforme în competențe reale.
„Eu cred că trebuie să înveţe şi teorie şi cultură, fiindcă asta creează oameni care au sensuri şi semnificaţii în viaţă, sunt mai puţini manipulabili, sunt mai puţini sensibili la teorii conspiraţioniste. Teoria este importantă dacă o faci adecvat, dar este drept că în competenţe pe lângă cunoştinţele astea declarative, teoretice, trebuie să ai o zonă foarte puternică de cunoştinţe procedurale, ce ştii să faci, ce este important în viaţă ce este important pentru un anumit domeniu. Eu cred în acest moment că conţinuturile pe care le avem sunt destul de bine gândite şi organizate.
Nu spun că nu mai putem lucra la ele, dar nu cu schimbări majore. Problema noastră după mine, dar sigur voi discuta lucrul ăsta cu experţii pe care o să-i am în această zonă, după mine problema majoră ţine de altceva. Nu ştim să predăm bine conţinuturile bune pe care le-am stabilit. Adică metodele de predare nu sunt suficient de eficiente şi poate manualele nu sunt suficient de prietenoase.
De aceea, dacă această ipoteză a mea se va confirma, eu uitându-mă un pic şi văzând de exemplu că la multe teste internaţionale conţinuturile noastre se suprapun foarte bine peste itemii testului, de multe ori mai bine decât suprapunerea pe care o avem în Finlanda şi cu toate astea performanţa noastră este mai slabă. Oare de ce? Fiindcă nu predăm bine acele conţinuturi şi acţiunea noastră va fi aici. Hai să predăm un pic lucrurile altfel, să avem manuale mai prietenoase, ca acele cunoştinţe să devină cu adevărat competenţe”, a conchis ministrul Educației.
