Strategia energetică a României ar putea fi gata în septembrie – octombrie 2015, dar aceasta ar fi trebuit însoţită şi de o strategie de reindustrializare, a declarat, luni, Andrei Gerea, ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, la un forum de specialitate.

'Dacă vorbim despre consumuri energetice, trebuie să ştim ce poate fi dezvoltat: industria metalurgică, auto, agricultura cu irigaţiile şi aşa mai departe. Trebuie să ştim cât vom consuma, unde vom consuma. Numai că în acest moment nu avem o idee în zona de reindustrializare şi la nivelul ministerului va trebui să găsim un răspuns, să mergem în mod evident pe eficientizare, pe asigurarea unui mix energetic care să ne asigure şi confortul şi competitivitatea. Dincolo de această problemă a strategiei pe care noi o dorim să fie finalizată în septembrie – octombrie mai avem o problemă şi anume următorul pas în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europenă şi Banca Mondială', a spus Andrei Gerea.

Potrivit ministrului Energiei, Strategia Energetică trebuia realizată după ce ar fi fost finalizată strategia de reindustrializare a României. De asemenea, Andrei Gerea a spus că Strategia Energetică va fi construită în jurul asigurării securităţii energetice.

Strategia Energetică a României 2015-2035 s-a aflat în dezbatere până la data de 10 ianuarie 2014, împreună cu un chestionar cu patru întrebări.

Conform proiectului, investiţiile necesare în sectorul energetic românesc pentru perioada 2015-2035 se cifrează la aproximativ 100 miliarde de euro. Sunt considerate obiective investiţionale necesare sau strategice dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 ale CNE Cernavodă, dezvoltarea centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarniţa – Lapuşteşti, dezvoltarea infrastructurii smart metering şi smart grid, respectiv dezvoltarea sau extinderea capacităţilor de interconexiune şi facilitarea exportului/importului pentru exploatarea avantajului preţurilor mai mari ale energiei electrice de pe alte pieţe.

În plus, se are în vedere exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, investiţiile realizate în vederea conformării la cerinţele de mediu ale Uniunii Europene /UE/ şi modernizarea centralelor pe cărbune.

Finalizarea proiectului de interconectare România-Bulgaria şi asigurarea fluxului bidirecţional al gazelor naturale în punctul de interconectare Giurgiu-Ruse până la finalul anului 2016 reprezintă planuri de dezvoltare a infrastructurii de transport a gazelor naturale menţionate în Strategia Energetică Naţională /SEN/ pentru perioada 2015-2035

Potrivit documentului, pentru perioada 2014-2017, pe lista planurilor de dezvoltare a infrastructurii de transport se află, printre altele, interconectarea sistemului de tranzit al gazelor naturale cu sistemul naţional de transport al gazelor naturale şi asigurarea fluxului bidirecţional (reverse flow) în punctul de interconectare Isaccea I (Tranzit I), proiect ce urmează să fie finalizat în anul 2016.

De asemenea, în următorii trei ani, se are în vedere crearea unui coridor de acces între exploatările din largul Mării Negre şi SNTGN, precum şi finalizarea proiectului de interconectare România-Bulgaria şi asigurarea fluxului bidirecţional al gazelor naturale în punctul de interconectare Giurgiu-Ruse (estimată până la finalul anului 2016).

Strategia Energetică Naţională pentru perioada 2015-2035 prevede, în plus, dezvoltarea capacităţilor de export la punctul de interconectare Ungaria-România până la capacitatea de 1,75 miliarde mc/an la o presiune de 40 bari, iniţiativa fiind parte integrată a unui proiect mai amplu, intitulat 'Dezvoltarea sistemului naţional de transport pe teritoriul României', estimat a fi încheiat în anul 2019.

Oportunitatea interconectării cu proiectul TAP (Conducta Trans-Adriatică), care vizează transportul gazelor naturale dinspre Marea Caspică (Azerbaidjan), conducta pornind din Grecia, trecând prin Albania şi Marea Adriatică spre Italia şi mai departe către vestul Europei este un alt plan de dezvoltare a infrastructurii de transport la care se face referire în SEN 2015-2035.

Documentul supus dezbaterii reprezintă analiza sistemului energetic naţional şi a angajamentelor asumate de România, ca stat membru al Uniunii Europene, fiind elaborat de către Departamentul pentru Energie, cu participarea şi consultarea mai multor specialişti din mediul academic, mediul de afaceri, precum şi din societatea civilă.

În prezent, România are o strategie energetică naţională, adoptată în 2007, şi care este valabilă până în anul 2020.AGERPRES