Listările de companii de stat au susţinut dezvoltarea BVB, în principal prin aducerea de companii mari din sectorul energetic.

"Este un exemplu pozitiv, pe care sectorul energetic va continua să-l urmeze. Sperăm că este un exemplu care va emula şi în alte zone ale economiei româneşti. Eu nu cred că singurul motor al dezvoltării unei pieţe de capital sunt companiile de stat. Am văzut că până acum aşa a fost şi nu este un lucru rău, pentru că am văzut, aşa cum spuneam mai devreme, sectorul energetic a avut de câştigat din această relaţie cu piaţa de capital. Dar mi-aş dori să văd şi companii din domeniul privat listate, mi-aş dori să văd mai multă activitate sau creştere a vizibilităţii şi în această zonă", a afirmat Grigorescu, prezent la o conferinţă organizată la BVB pentru a marca cinci ani de la listarea Fondului Proprietatea.

Statul va continua însă proiectele deja aprobate pentru listare, a adăugat el.

"Este cert că şi noi vom continua proiectele care deja sunt cunoscute, Hidroelectrica, CE Oltenia (…)", a spus el.

Hidroelectrica ar urma să iasă din insolvenţă în mai sau iunie, iar IPO-ul este aşteptat în partea a doua a anului, în timp ce listarea CE Oltenia "nu cred că se va întâmpla curând", a afirmat managerul FP, Greg Konieczny.

Pe bursă sunt aşteptate şi companiile de stat Aeroporturi Bucureşti, Salrom, Porturi Constanţa şi Poşta Română. În timp ce pentru Hidroelectrica şi CE Oltenia listarea a fost aprobată de stat (dar suspendată în cazul CE Oltenia), pentru Aeroporturi Bucureşti, Salrom, Porturi Constanţa şi Poşta Română nu a fost luată încă o decizie. Am discutat cu statul şi aşteptăm decizii curând. (…) Companii precum Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Portul Constanţa, Poşta Română şi Salrom sunt candidate viabile şi sperăm să le vedem listate în 2016 şi 2017", a afirmat managerul FP.

În cazul CE Oltenia, trebuie parcurse două etape înainte de reluarea procesului de listare. Prima ar fi numirea unei conduceri în conformitate cu normele de guvernnaţă corporativă, iar a doua restructurarea companiei. Procesul va dura probabil, o perioadă mai lungă, a spus el.

Bursa are nevoie în continuare de companiile mari, care pot face diferenţa, iar în economia românească acestea sunt în mare parte de stat, a declarat preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu, prezent la conferinţă.

"Companiile mari din România sunt blue chip-uri, dacă acestea sunt deţinute de stat atunci trebuie listate pentru dezvoltarea pieţei. Dacă sunt blue chip-uri în sectorul privat, vom fi foarte bucuroşi să facem asta, dar nu sunt prea multe. (…) Dacă ne gândim la companii private cu afaceri de peste 100 de milioane de euro, atunci sunt puţine. Trebuie să privim în continuare la aceste companii mari, care pot face diferenţa", a afirmat Negriţoiu.

De asemenea, ASF a propus Guvernului ca statul să vândă prin intermediul bursei participaţii minoritare pe care le are în unele companii blue chip, a spus el.

ASF a transmis analize şi recomandări Guvernului, inclusiv celui actual, în care a identificat participaţiile minoritare pe care statul le are în companii precum distribuţiile de energie, gaze, Romtelecom, şi altele.

"Guvernul ar putea să le valorifice şi să ruleze aceşti bani în continuare sub alte forme de investiţie în economie (…) Recomandările trebuie discutate şi cu acţionarii majoritari, este un proces comun", a adăugat Negriţoiu.

Fondul Proprietatea este unul dintre cei mai importanţi acţionari în companiile de stat şi susţine constant aducerea a cât mai multe dintre acestea pe bursă. În prezent, FP deţine participaţii la mai multe companii nelistate, cea mai importantă fiind Hidroelectrica.

Fondul Proprietatea este o societate de investiţii de tip închis, înfiinţată în 2005 pentru despăgubirea persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv de statul comunist şi sunt imposibil de retrocedat în natură. Fondul Proprietatea a fost listat la Bursa de Valori Bucureşti în ianuarie 2011.