Sebastian Burduja a declarat că speră ca proiectul centralei hidroenergetice cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti să fie finalizat în termen de un an. Liberalul a adăugat că valoarea proiectului este de circa un miliard de euro, „cu o putere instalată între 500 de MW şi un GW, probabil patru turbine”.

„În ceea ce priveşte Ministerul Energiei, noi ne-am asumat un program ambiţios de sprijinire a investiţiilor în infrastructura energetică a României şi probabil cel mai important proiect pe care România avea datoria să îl facă de acum 40 de ani sau mai bine de atât este Tarniţa-Lăpuşteşti.

Este vorba de o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj care rezolvă mai multe probleme, în principal nevoie de echilibrare a sistemului energetic. Pe înţelesul tuturor, avem două lacuri la Tarniţa şi Lăpuşteşti, unul plasat mai sus decât celălalt.

Atunci când avem nevoie de producţie în sistem, apa din lacul de sus trece prin turbine şi produce energie electrică, atunci când avem excedent de producţie, activăm pompele din lacul de jos şi practic urcăm apa în lacul de sus şi reîntregim astfel potenţialul acestei hidrocentrale”, a explicat Sebastian Burduja, la finalul şedinţei de luni a conducerii PNL de la sediul din Capitală al partidului.

Puterea instalată a centralei Tarniţa-Lăpuşteşti, între 500 MW și 1 GW

Burduja a adăugat că „e un proiect ambiţios”. „Vorbim probabil de o valoare de aproximativ un miliard de euro cu o putere instalată între 500 de MW şi un GW, probabil patru turbine. Ceea ce am făcut a fost să punem în consultare publică o analiză şi sigur un studiu de fezabilitate la nivelul anului 2023”, a mai precizat ministrul Energiei.

Ministrul a mai declarat că speră ca proiectul centralei hidroenergetice cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti să fie finalizat în termen de un an.

„Nu e prima dată când România încearcă să facă acest proiect, dar acum toate elementele sunt că a venit timpul lui. De la Fondul pentru modernizare, Banca Europeană de Investiţii mesajul este clar – este exact genul de proiect pe care România trebuie să îl facă.

Vorbim despre energie verde, vorbim despre un proiect care sprijină echilibrarea sistemului energetic naţional. De asemenea şi la nivelul Guvernului României există un angajament ca această investiţie importantă să înainteze. Eu sper că îl putem termina într-un termen de un an de zile. Cu siguranţă, investitorii vor veni şi avem şi posibilitatea fondurilor europene din Fondul pentru modernizare”, a conchis ministrul Burduja.

A început procesul de consultare publică

Ministerul Energiei a anunţat, vinerea trecută, că a demarat procesul de consultare publică privind proiectul centralei hidroenergetice cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, până pe 8 august.

Conform comunicatului de presă al Ministerului Energiei, oportunitatea şi necesitatea realizării proiectului centralei hidroelectrice cu acumulare şi pompaj (CHEAP) Tarniţa -Lapuşteşti se bazează pe urmatoarele avantaje şi funcţiuni asigurate pentru sistemul energetic naţional:

„- creşterea gradului de siguranţă al SEN în contextul funcţionării în UCTE;

– transferul energiei electrice de la golul de sarcină la vârf;

– arbitrajul pieţei de energie electrică;

– rezerva de avarie de scurtă durată;

– rezerva de reglaj terţiar rapid şi rezerva de reglaj terţiar lent;

– reglajul frecvenţă-putere;

– furnizarea de rezervă reactivă şi reglarea tensiunii în SEN;

– schimbul prin interconexiune în cadrul UCTE;

– repunere în funcţiune SEN- black start capability, capacitatea de a restabili interconexiunile de reţea în cazul în care se produce o pană de curent;

– implementarea şi gestionarea SEN a surselor regenerabile intermitente de energie electrică asigurând condiţii optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 4000 MW în centralele electrice eoliene”.

„Studiul de fezabilitate va fi contractat pentru stabilirea soluţiilor de realizare a unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o putere cuprinsă între 500 – 1.000 MW. Acesta va conţine soluţiile fezabile pentru construcţia centralei, analizele cost-beneficiu realizate pentru soluţiile prezentate, elaborate în condiţiile legislative şi tehnico economice existente, certificatul de urbanism, avizele conforme pentru asigurarea utilităţilor, precum şi avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii, inclusiv cel pentru racordarea la reţeaua de transport a energiei electrice şi avizul de mediu”, mai precizează instituţia, în comunicatul de presă.