"În momentul de faţă nu putem vorbi de niciun export de gaze. Din punct de vedere fizic, România nu poate exporta gaze, iar, dacă şi-ar propune acest lucru, ar putea exporta doar cantităţi marginale. Până când nu o să avem o conductă – din acest punct de vedere, BRUA (gazoductul Bulgaria – România – Ungaria – Austria n.r.) este esenţială, este la mare presiune, astfel încât presiunea noastră să fie cel puţin la acelaşi nivel cu presiunea din sistemele de transport ale vecinilor noştri – nu putem să vorbim de export de gaze. Din punctul acesta de vedere, nu cred că această problemă se pune", a spus ministrul, prezent la un forum pe teme economice. 

Comisia Europeană a demarat în luna iunie o anchetă cu privire la faptul că OMV Petrom, Romgaz şi Transgaz s-ar fi înţeles între ele să blocheze exportul de gaze din România. 

Grigorescu a mai spus că România va avea un exces de gaze abia la începutul decadei următoare. 

"Sigur, dacă vom avea un exces de gaze, s-a discutat la un moment dat de nişte miliarde de metri cubi peste consumul României şi peste capacitatea noastră de înmagazinare, se poate pune problema şi aşa, dar aceasta este o chestiune care, în opinia mea, se va discuta la începutul decadei următoare", a continuat ministrul. 

El a susţinut ideea că România poate ajunge un pol regional pe piaţa gazelor după ce va avea o piaţă internă funcţională şi o infrastructură energetică puternică. 

"Îmi doresc şi eu să văd un proiect de infrastructură regională, care pentru România înseamnă 528 de kilometri de conductă şi aproape 600 de milioane de euro investiţi, care să fie pus în practică. Îmi doresc ca acest proiect BRUA să se lege cu încă 200 şi ceva de kilometri de conductă care să lege BRUA de ţărmul Mării Negre, să vedem încă 300 de milioane de euro investiţi în economia românească. La finalul acestei decade sau, poate, la începutul decadei următoare, România poate avea o infrastructură energetică puternică, inclusiv în sectorul gazier. Vreau să văd România că îşi asumă acest rol de actor regional puternic şi de furnizor de securitate, bazându-se pe resursele proprii, resurse pe care le poate tranzita printr-un sistem energetic eficient şi să aibă o piaţă funcţională în România, astfel încât să ne putem asuma acest rol despre care tot vorbim, că suntem un pol regional. Atunci vom fi cu adevărat un pol regional", a subliniat Grigorescu. 

Întrebat dacă aceasta înseamnă că, în opinia sa, ancheta Comisiei Europene pe piaţa gazelor din România ar fi nejustificată, ministrul a răspuns: "N-aş vrea să răspund la o asemenea întrebare. Pentru asta, trebuie întrebaţi cei de la Comisie. Acolo a fost o inspecţie, haideţi să lăsăm lucrurile să meargă în linia lor. Ceea ce vreau să spun în această privinţă, şi este important de spus, este că sunt un mare susţinător al drepturilor oricărei companii de a-şi apăra poziţia şi asta trebuie să facă companiile româneşti. De aici încolo, mi-aş dori să nu comentez". 

La începutul lunii iunie, oficiali ai Comisiei Europene au derulat inspecţii inopinate la sediile Romgaz, Transgaz şi OMV Petrom, aceste companii fiind suspectate de faptul că s-ar fi înţeles între ele pentru a bloca exportul de gaze din România către alte state membre UE. 

"Comisia are îngrijorări că firmele implicate ar fi încălcat legislaţia europeană antitrust care interzice înfiinţarea de carteluri şi practicile restrictive, precum şi abuzul de poziţie dominantă (Articolele 101 şi 102 din Tratatul de funcţionare a UE). Comisia investighează potenţiale practici anticoncurenţiale în furnizarea şi transportul gazelor naturale în România, în special în legătură cu un presupus comportament anticoncurenţial destinat împiedicării exporturilor de gaze naturale din Romania în alte state membre UE", se arată în într-un comunicat al Comisiei Europene, remis pe data de 7 iunie. 

Comisia Europeană precizează că aceste inspecţii neanunţate reprezintă un pas preliminar într-o investigaţie. Faptul că oficialii Comisiei fac astfel de inspecţii nu înseamnă că firmele sunt vinovate de comportament anticoncurenţial şi nici nu afectează rezultatul investigaţiei, se mai arată în comunicat. Executivul comunitar adaugă că nu există un termen legal pentru încheierea anchetelor, iar durata depinde de mai mulţi factori, inclusiv de complexitatea cazului, cooperarea companiilor şi utilizarea dreptului la apărare.

SURSA: Agerpres