'Compania Naţională a Uraniului (CNU) este un subiect care are o componentă primară securitară şi pe care nu l-aş fi dorit în campania electorală, pentru că nu e potrivit. Nu e un subiect cu partizanate, ci unul de importanţă pentru toată lumea. Le spun celor care ne recomandă să menţinem livrări constante de la Compania Naţională a Uraniului către Nuclearelectrica în ritm normal, chipurile pentru a menţine ciclul nuclear complet, că se înşală şi că dacă am fi făcut aşa ceva, cu siguranţă nu ar fi fost bine pentru siguranţa României. Revenirea companiei într-o zonă de normalitate a fluxurilor economice va dura, pentru că e vorba despre procese obiective, ca lucrări tehnice, deschidere de noi permitere. În acelaşi timp, cred cu tărie că ultimul lucru pe care trebuie să-l facem este să consumăm resursele pentru a putea menţine funcţionarea sistemului energetic în siguranţă. De aceea, nu cred că rezolvarea problemei de la CNU ţine de redeschiderea unor noi perimetre şi investiţii în retehnologizare. Ideea fuziunii dintre Compania Naţională a Uraniului şi Nuclearelectrica a fost generoasă, dar cine crede această idee se înşală. În contextul actual, în care compania nu are perimetre noi, şi actualele perimetre sunt în epuizare, trebuie analizat. Compania Naţională a Uraniului trebuie să asigure noi perimetre. În mod normal, asta înseamnă în 3-4 ani de zile. Din punctul meu de vedere, situaţia de la uraniu este unul dintre cele mai răsunătoare eşecuri din sistem, un eşec la nivelul managementului, al politicilor publice', a spus Grigorescu. 

Potrivit ministrului Energiei, nu se poate pune problema ca resursele de energie să nu fie asigurate în perioada următoare, iar ciclul nuclear va fi menţinut. 

'Nu se pune problema ca noi să nu ne putem asigura resursele de energie necesare. Ne vom asigura că acest ciclu nuclear va fi menţinut. Compania Naţională a Uraniului extrage astăzi în jur de 10% din necesarul de consum naţional, ceea ce înseamnă că restul de livrări le facem din rezerve. Am ajuns aici, pentru că nu am făcut la momentul potrivit ceea ce trebuia să facem. În mod natural, o exploatare se epuizează. Orice companie, nu numai în minerit, are anumite rezerve pe măsură ce exploatează, deschide perimetre noi pentru a-şi îndeplini obligaţiile contractuale. Ce ar fi trebuit să se întâmple la CNU, e că trebuia să se deschidă noi perimetre. Ultima actualizare a planului de închidere a actualelor perimetre s-a făcut în 2011. Ştiam deja care sunt perspectivele actualelor exploatări, când devin nerentabile şi când trebuie înlocuite cu deschiderea altora noi. Ne aflăm azi în situaţia dată (…) Compania are demarate, la nivel intern, proceduri de deschidere a noi perimetre. În momentul de faţă, nu se pune problema unor investiţii imediate, pentru că trebuie luate avize, trebuie făcut un nou studiu de fezabilitate etc', a subliniat Victor Grigorescu. 

Pe de altă parte, oficialul a precizat că iniţiativa Nuclearelectrica de a-şi face rezerve, pentru preîntâmpinarea unor situaţii complicate, 'este un lucru rezonabil, eficient şi corect din punct de vedere al securităţii'. 

'Primul lucru pe care l-am făcut a fost legat de schimbarea directorului societăţii, la începutul anului, şi schimbarea Consiliului de Administraţie. În contextul actual, cred că nu este acceptabilă situaţia în care a ajuns Compania Naţională a Uraniului. După atâta amar de vreme de inacţiune, nimeni nu se poate aştepta să rezolvăm în 5 luni situaţia, în condiţiile în care deschiderea unei noi exploatări miniere durează ani de zile. Neaplicând cu rigoare şi cu profesionalism o tehnologie, suntem azi în măsura în care trebuie să luăm anumite măsuri. Iar ceea ce a făcut Nuclearelectrica la începutul anului de a-şi face rezerve, pentru preîntâmpinarea unor situaţii complicate, este un lucru rezonabil, eficient şi corect din punct de vedere al securităţii, plus că respectă şi legislaţia în vigoare. Acest sector a avut până în 2011 subvenţii. În acelaşi timp, compania a livrat la preţuri reglementate, iar Curtea de Conturi a stabilit că aceste preţuri nu sunt corelate cu costurile de producţie şi parametrii economici ai companiei. De asemenea, a stabilit printr-o decizie că aceste preţuri sunt mult mai mari decât cele stabilite de companie', a afirmat ministrul Energiei. 

În cursul lunii februarie, Nuclearelectrica a anunţat faptul că a decis să cumpere combustibil nuclear de la o firmă din Canada, Cameco Inc, pentru că preţul a fost mai bun decât cel al Companiei Naţionale a Uraniului ("CNU"). 

Nuclearelectrica a precizat, într-un comunicat de presă, că a încheiat în anul 2014 un contract de furnizare de pulbere sinterizabilă de UO2 cu Compania Naţională a Uraniului ("CNU") pentru o perioadă de 36 de luni la un preţ de 475 lei/kg UO2, preţ ce putea fi ajustat cel mult o dată la 12 luni, prin negociere, în situaţii justificate, încheindu-se în acest sens acte adiţionale la contract cu acordul părţilor. 

Conform Nuclearelectrica, CNU a livrat, conform contractului, UO2 la preţul negociat de 475 lei/kg UO2 o perioadă de aproximativ 2 ani. În luna noiembrie 2015, CNU a notificat SNN că nu mai poate realiza livrarea de UO2 la preţul negociat şi agreat cu SNN de 475 lei/kg şi a pus în vedere SNN că nu va realiza livrarea efectivă de UO2 aferentă lunii decembrie 2015. 

La începutul lunii aprilie, Ministerul Energiei a iniţiat o Ordonanţă de Urgenţă prin care vrea să includă CNU, alături de Complexul Energetic Hunedoara, pe lista companiilor ai căror angajaţi pot primi salarii compensatorii. 

Reprezentanţii ministerului arată că, în cazul CNU, societatea se confruntă în prezent cu probleme economico-financiare cauzate de factori precum: faptul că, din 2011, societatea nu a mai beneficiat de subvenţii; încetarea exploatării în zăcămintele din Banat şi Bihor; scăderea rezervelor exploatabile în zăcământul Crucea-Botuşana; blocarea investiţiilor privind deschiderea unei noi mine de uraniu în judeţul Neamţ, precum şi subfinanţarea acumulării la stocul de rezervă de stat a concentratelor tehnice de uraniu.A

Sursa: Agerpres