Tranziția la o economie mai puțin poluantă, o necesitate

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a discutat, luni, la Forumul de Afaceri Franco-Român despre soluțiile durabile pe care România și le propune în tranziția ecologică și a spus că trecerea la o economie mai puțin poluantă și mai sustenabilă nu este o alegere, ci o necesitate.

Ministrul a discutat la Forumul de Afaceri Franco-Român despre soluțiile durabile pe care România și le propune în tranziția ecologică și despre cooperarea bogată dintre România și Franța în acest domeniu.

„Trecerea la o economie mai puțin poluantă și mai sustenabilă nu este o alegere, ci o necesitate. În domeniul energiei trebuie să rezolvăm o ecuație triplă: tranziția către o energie curată, accesibilă și sigură, iar provocările cu care ne confruntăm în acest proces sunt numeroase.

Lucrând împreună, putem transforma provocările în oportunități de creștere economică. Nicio transformare nu poate fi făcută fără participarea și colaborarea cu mediul privat, așa că am asigurat mediul de afaceri francez și român de întreaga mea deschidere pentru dialog”, spune ministrul Energiei, pe pagina sa oficială de Facebook.

Ministrul Energiei, despre finalizarea jaloanelor din PNRR

La finalul lunii iunie, Sebastian Burduja anunța că ultimele solicitări şi observaţii ale Comisiei Europene pentru finalizarea jaloanelor 129 şi 133 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi implementate conform termenelor prevăzute în regulament.

Comisia Europeană a emis, marţea trecută o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a doua cereri de plată solicitată de România în cadrul PNRR, după ce a analizat şi a constatat că ţara noastră a îndeplinit 49 din cele 51 de jaloane şi ţinte asumate în acest sens. CE a semnalat că două jaloane legate de investiţiile în energie (jaloanele 129 şi 133) nu au fost atinse în mod satisfăcător.

Jalonul 129 a vizat semnarea contractelor pentru construirea unei capacităţi de electrolizoare noi de cel puţin 100 MW, în cadrul unei proceduri competitive, iar Jalonul 133 a vizat semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficienţă pe gaz şi încălzire centralizată, caracterul apelului fiind unul necompetitiv.

Planul de Redresare şi Rezilienţă al României include o gamă largă de măsuri de investiţii şi reformă, grupate în cadrul a 15 componente tematice. Planul este sprijinit de peste 29 de miliarde euro sub formă de granturi şi împrumuturi, din care 13% (3,7 miliarde euro) i-au fost plătite României sub formă de prefinanţare, în decembrie 2021 (1,8 miliarde euro sub formă de prefinanţare din granturi) şi în ianuarie 2022 (1,9 miliarde euro sub formă de prefinanţare din împrumuturi).

La 27 octombrie 2022, România a primit prima tranşă de 2,6 miliarde euro (1,8 miliarde euro sub formă de granturi şi 800 de milioane de euro sub formă de împrumuturi), în afara prefinanţării.