"La capitolul riscuri, în ordinea importanţei, cel mai mare este cel geopolitic. Spre exemplu, Turcia este un mare partener România. Dar riscurile vin şi dinspre Uniunea Europeană, principalul partener comercial pentru România (75% din exporturile româneşti merg în UE). Riscul intern, de ordin legislativ, constă în faptul că orice nouă prevedere de suplimentare a cheltuielilor/reducere a veniturilor va afecta deficitul, majorând costul finanţării", a explicat Anca Dragu.
Citiți și:Prima DECIZIE a GUVERNULUI CIOLOȘ care va ÎNFURIA mare parte dintre români
Alte riscuri anticipate de Ministerul Finanţelor sunt, pe plan extern, legate de încetinirea ritmului de redresare economică în UE, cu impact asupra cererii externe a României, iar pe plan intern riscurile generate de amânarea reformelor structurale (companii de stat, achiziţii publice, investiţii publice, administraţia publică, mediul de afaceri).
Citiți și: Cum arată bugetul pe 2016: creștere economică de 4,1%, deficit de 2,9%