Guvernul nu are prea mult spațiu pentru reducerile de impozite, spune Tanczos Barna
Ministrul Finanțelor Publice, Tanczos Barna, a declarat că anul 2025 lasă Guvernului „un spațiu destul de mic” pentru reducerile de impozite pe muncă, subliniind însă că această temă nu a fost abandonată.
Într-o intervenție vineri la Antena 3, Barna a explicat că reducerea taxării muncii era posibilă doar în contextul unui buget echilibrat, fără presiuni suplimentare din partea cheltuielilor de anul 2024.
Tanczos Barna a menționat vineri că reducerea taxării muncii ar fi fost posibilă dacă nu ar fi existat o presiune suplimentară din partea cheltuielilor pentru anul 2024.
De asemenea, a subliniat că reducerea taxării muncii este necesară pe termen lung, fiind o prevedere asumată de guvern în programul său. Deși anul 2025 oferă un spațiu limitat pentru reducerile de impozite și impozitarea muncii, această temă nu este abandonată și trebuie susținută în continuare.
„Cred că ar fi fost posibil acest lucru (reducerea taxării muncii – n.r.) dacă nu ar fi venit pe partea cealaltă o presiune în ceea ce priveşte cheltuielile de 2024. Taxarea muncii, cu siguranţă, trebuie redusă în timp.
Este o prevedere şi o asumare a guvernului prin programul de guvernare. Anul 2025 ne lasă o marjă, un spaţiu destul de mic în ceea ce priveşte reducerile de impozite şi impozitarea muncii, dar nu este o temă abandonată şi trebuie susţinută în continuare”, a afirmat Tanczos Barna.
Măsuri fiscale pentru susținerea sectoarelor afectate
Ministrul Finanțelor a menționat eliminarea facilităților fiscale pentru anumite categorii de salariați, realizată prin Ordonanța-trenuleț, care a fost în vigoare până la finalul anului trecut. Tanczos Barna a precizat că România a prezentat Comisiei Europene un plan fiscal pe șapte ani, prin care guvernul anterior s-a angajat să elimine aceste facilități.
Deși a fost o decizie dificilă, el este încrezător că sectoarele afectate vor depăși dificultățile cu sprijinul statului, exemplificat prin Investalim, și a subliniat importanța controlului asupra importurilor de bunuri agroalimentare pentru a preveni concurența neloială.
„România s-a prezentat în faţa Comisiei Europene cu un plan fiscal de şapte ani. În acest plan fiscal s-a angajat vechiul guvern să elimine facilităţile care existau în momentul respectiv. Da, eliminarea a fost o decizie grea, dar sunt convins că aceste domenii vor reuşi să absoarbă aceste deficienţe dacă, în paralel, primesc un sprijin de la statul român sub diverse forme.
De exemplu, Investalim-ul vine exact în susţinerea, în sprijinul acestui sector agroalimentar. Cu siguranţă, România trebuie să fie o ţară foarte fermă în ceea ce priveşte controlul cantităţilor de bunuri agroalimentare care circulă şi intră în România şi, eventual, creează o concurenţă neloială companiilor româneşti.
Deci, aceste măsuri trebuie să se completeze astfel încât o eliminare de facilitate, de exemplu, să fie compensată de măsuri de susţinere a sectorului respectiv”, a arătat Tanczos Barna.
Ministrul a anunțat încă de anul trecut că existau probleme
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a anunțat că deficitul bugetar pentru anul 2024 era prognozat la 8,7% din PIB, menționând că acest nivel a fost preluat de la fostul ministru Marcel Boloș.
Deși au fost înregistrate progrese semnificative în ceea ce privește colectarea veniturilor, deficitul bugetar rămâne într-o zonă ridicată, ceea ce va pune o presiune considerabilă asupra Guvernului Ciolacu 2.
În aceste condiții, executivul va fi nevoit să identifice soluții viabile de finanțare, astfel încât să asigure echilibrul bugetar pe termen mediu și lung.
