România va păstra deficitul bugetar sub 3%, aşa cum s-a angajat prin Pactul de Stabilitate şi Creştere, iar creşterea economică de 5,6% preconizată pentru anul 2017 este bazată atât pe consum, cât şi pe majorarea volumului producţiei industriale, a dat asigurări ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa, în cadrul unei întrevederi avută cu vicepreşedintele Comisiei Europene.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Finanţelor Publice (MFP), în contextul reuniunii informale a Consiliului ECOFIN, organizate de Preşedinţia estoniană în perioada 15 – 16 septembrie 2017, ministrul român al Finanţelor a avut o întâlnire bilaterală cu oficialul Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, iar discuţiile au vizat aspecte legate de situaţia macroeconomică la nivelul României şi viitorul Uniunii Economice şi Monetare.
Oficialul român a punctat creşterea economică de 5,6% din anul 2017, bazată atât pe consum, cât şi pe o creştere a volumului producţiei industriale mai mare cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, precum şi scăderea ratei şomajului, care a înregistrat în luna iulie 2017 un nivel de 5,2% faţă de 7,7%, media europeană, potrivit Agerpres.
În cadrul discuţiilor s-a menţionat creşterea Produsului Intern Brut (PIB) şi rectificarea pozitivă „realizată datorită creşterii veniturilor bugetului general consolidat”. În plus, ministrul Ionuţ Mişa a reconfirmat angajamentul României privind păstrarea deficitului bugetar în limitele de 3%, stabilit de Pactul de Stabilitate şi Creştere.
La rândul său, Valdis Dombrovskis a apreciat rezultatele obţinute de România şi s-a arătat deschis dialogului şi în viitor, notează sursa citată.
Conform prognozei preliminare de toamnă publicată, vineri, de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), estimările privind creşterea economică a României în 2017 au fost revizuite la 5,6%, de la 5,2% cât se preconizase anterior.
Astfel, PIB-ul se va situa la 837,1 miliarde de lei anul acesta, faţă de 816,5 miliarde lei estimarea din varianta de primăvară a prognozei. Totodată, PIB-ul brut pe locuitor este estimat, în 2017, la 9.392 euro (9.279 euro în prognoza de primăvară). Acesta va creşte, în 2018, la 10.243 euro, în 2019 la 11.140 euro, în 2020 la 12.063 euro şi în 2021 la 12.994 de euro.
Consumul individual al gospodăriilor va creşte în 2017 cu 7,9% (6,8% estimarea anterioară). iar cel al administraţiei publice cu 2% (1,6% estimarea anterioară).
CNP a menţinut prognoza de creştere a PIB în 2018, 2019 şi 2020, la 5,5%, 5,7% şi, respectiv, 5,7%, în timp ce pentru 2021 estimează o majorare până la 5%.
Şi instituţiile internaţionale urmează să anunţe luna acesta şi luna viitoare previziunile de creştere pentru România.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, estima, în 10 mai, că economia României ar urma să înregistreze anul acesta un avans de 4%, faţă de o expansiune de 3,7% previzionată în noiembrie.
De asemenea, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere, de la 3,8% până la 4,2%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat în aprilie de instituţia financiară internaţională în avanpremiera reuniunii de primăvară.
În plus, conform raportului regional publicat pe 11 mai de FMI, anul acesta, la fel ca şi anul trecut, statele din Europa de Sud-Est membre ale UE (România, Bulgaria şi Croaţia) vor înregistra pe ansamblu cel mai ridicat ritm de creştere din toate statele din regiune, 3,7%, chiar dacă este vorba de un avans mai mic decât cel de 4,2% înregistrat în 2016.