"Vom avea o creştere de 1,5% în 2016", a afirmat Sapin, într-un interviu acordat postului francez de televiziune LCI.
După un avans de 0,7% în primele trei luni din acest an, a doua economie a zonei euro a înregistrat o creştere zero în trimestrul doi din 2016, din cauza reducerii cheltuielilor de consum şi a investiţiilor. În mod tradiţional motor de creştere al economiei, consumul a stagnat în trimestrul doi din 2016, comparativ cu un avans de 1,2% în precedentele trei luni, pe fondul protestelor violente din stradă şi a grevelor. Investiţiile companiilor au scăzut cu 0,2% în perioada aprilie – iunie 2016, după ce, în precedentele trimestre, s-au înregistrat creşteri. Exporturile au înregistrat un declin de 0,3%, pentru al doilea trimestru consecutiv.
"În ciuda acestor evoluţii, prognoza de creştere de 1,5% în 2016 nu este pusă sub semnul întrebării", a dat asigurări Michel Sapin.
Luna aceasta, Ministerul de Finanţe de la Paris a anunţat o reducere a taxelor pe venit cu un miliard de euro (1,13 miliarde de dolari) în bugetul pe 2017. În urma acestei decizii, valoarea totală a reducerilor de taxe pe venit, din 2014, se ridică la şase miliarde de euro, iar peste 500 milioane de gospodării cu câştiguri medii de aproape 200 de euro vor beneficia de pe urma noilor reglementări, se arată într-un comunicat al Ministerului de Finanţe.
Instituţia nu a precizat cum va finanţa reducerile de taxe, dar a anunţat că încă are ca obiectiv reducerea deficitului public sub 3% din PIB în 2017, când sunt programate alegeri generale.
Recent, Fondul Monetar Internaţional a înrăutăţit prognoza de creştere a Franţei în 2017, din cauza incertitudinilor provocate de Brexit. Pentru acest an, FMI şi-a menţinut la 1,5% estimarea de creştere a economiei franceze, în linie cu prognoza Guvernului de la Paris, dar pentru anul viitor se aşteaptă la un avans de 1,25%, faţă de 1,5% previzionat anterior.
Investiţiile în afaceri vor fi afectate de incertitudinile provocate de referendumul din Marea Britanie, care a sporit volatilitatea de pe pieţele financiare, se arată în raportul FMI.
Eforturile de consolidare fiscale ale Guvernului s-ar putea împotmoli în următorii ani, dacă avansul cheltuielilor nu va fi menţinut mai redus decât rata inflaţiei, ceea ce Franţa nu a reuşit să facă în ultimii ani, avertizează instituţia financiară internaţională.
Deficitul public al Franţei va scădea la 3% din PIB în 2017, de la un deficit estimat la 3,3% din PIB anul acesta, previzionează FMI. Deşi deficitul va fi în linie cu limita autorizată de 3% din Produsul Intern Brut stabilită de UE, va fi peste nivelul de 2,7% din PIB în 2017, la care s-au angajat autorităţile franceze.
Ministrul francez de Finanţe, Michel Sapin, se aşteaptă ca până în 2017 deficitul să revină sub 3% din PIB, dar economiştii preconizează un deficit de 3,2% în 2017 şi de 3% în 2018. Agerpres
