În Germania este deja schiţat planul unei intrări în incapacitate de plată a Greciei şi o părăsire a zonei euro, în contextul în care Uniunea Europeană începe să se convingă tot mai mult de ideea că datoria greacă este scăpată de sub control, cu sau fără un nou plan de salvare.
Ministrul german de Finanţe face presiuni asupra Greciei să se declare în faliment şi să accepte un "haircut" pe mare parte din datoriilor sale deţinute de bănci, mişcare ce va fi interpretată de pieţele financiare drept incapacitate de plată.
Miniştrii de finanţe din zona euro se întâlnesc luni pentru a aproba următoarea tranşă de împrumut de la UE şi Fondul Monetar Internaţional, conceput pentru a împiedica falimentul Greciei, în timp ce noul guvern grec pune în ordine finanţele ţării. Dar măsurile severe de austeritate cerute au provocat atâta furie în Grecia, că Wolfgang Schäuble, ministrul german de finanţe, nu crede că vreun guvern ar putea să le pună în aplicare. Un raport al Comisiei Europene şi al FMI arată că, în ciuda îndeplinirii tuturor promisiunilor de către Grecia, tot nu ar fi suficient ca statul elen să atingă obiectivul de reducere a datoriilor sale la 120 la sută din PIB până în 2020.
"Schäuble pur şi simplu crede că grecii nu pot face ceea ce trebuie făcut. Şi chiar dacă, printr-un miracol, ei ar face ceea ce au promis, el este convins că nu va fi suficient pentru Grecia să scape de probleme", a declarat un oficial din zona euro citat de Daily Telegraph. "Prin urmare, susţine ideea ca guvernul grec să se declare în mod oficial în faliment şi să înceapă negocierile cu creditorii săi, pentru o reducere şi mai mare. Pentru Schäuble, asta este mai mult o chestiune de timp".
Cu toate acestea, scepticismul lui Schäuble nu este încă pe deplin împărtăşit de cancelarul german Angela Merkel, care spune că e determinată să prevină colapsul financiar al Greciei. "Ea crede că o cădere a Greciei ar putea provoca o undă de şoc care va îngropa alte ţări, precum Spania şi Italia şi ar putea distruge întreaga Uniune monetară", a declarat un oficial.
Măsurile de austeritate din Grecia, ce includ reducerea salariului minim, concedieri în masă în sectorul public şi o aspră reducere a bugetelor de sănătate şi de apărare, au stârnit furie pe străzile din Atena săptămâna trecută, câteva clădiri fiind incendiate în cadrul protestelor.
Prim-ministrul francez, Francois Fillon, şi-a manifestat sprijinul pentru greci, atunci când a avertizat săptămâna trecută că Europa nu ar trebui să "se joace cu falimentul Greciei" şi că e timpul să-şi joace rolul. "Grecii au promis reforme foarte importante. Acum e rândul europenilor să-şi respecte angajamentele", a declarat el.
Grecia trebuie să plătească 14,5 miliarde de euro din datoria sa pe 20 martie şi, înainte ca banii de la UE şi FMI să ajungă în conturile sale, trebuie să îi convingă pe creditorii privaţi, în principal bănci, companii de asigurări şi fonduri, să accepte o pierdere de 70% pe obligaţiunile elene.
Deja pe Wall Street circulă zvonuri că băncile se pregatesc pentru un "eveniment de credit" – un termen tehnic utilizat de agenţiile de credit pentru a face referire la incapacitate de plată, în zilele imediat următoare datei de 20 martie, în contextul în care Grecia nu pare să fie capabilă să-şi plătească datoriile.
Însă deocamdată Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană fac presiuni, alături de Merkel, pentru ca încercarea de salvare să continue, de teamă că tsunami-ul financiar care s-ar declanşa în cazul în care Grecia ar intra în faliment ar inunda zona euro.
Schäuble, însă, susţine că, din moment ce Grecia este văzută de lume ca fiind în stare de faliment financiar, un faliment oficial nu ar avea şi alte consecinţe negative pentru membrii euro.
Şi comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, a avut o poziţie dură la adresa Greciei, îndemnând statul elen să nu mai caute vinovaţi pentru propriile greşeli. "Îmi doresc ca grecii să se concentreze asupra reconstruirii statului lor în loc să dea vina pe ţapi ispăşitori din exterior pentru problemele lor", a declarat ea.