Ministrul Justiției a transmis președintelui propunerile pentru conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) și Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Cătălin Predoiu a transmis propunerile pentru conducerea PÎCCJ și DNA

Pentru funcția de procuror general al PÎCCJ a fost propus procurorul Alex-Florin Florența, în prezent la DIICOT. Totodată, pentru funcția de procuror-șef DNA a fost propus Marius-Ionuț Voineag, în prezent la PÎCCJ.

Trebuie menționat că procurorul Alex-Florin Florența și Marius-Ionuț Voineag au fost avizați favorabil de CSM.

În privința conducerii DIICOT, Ministerul Justiției o va audia din nou pe Alina Albu, candidata selectată anterior și care a fost avizată negativ de CSM, în urma unei adevărate „execuții” coordonate de fostul său contracandidat Daniel Horodniceanu.

Ministerul Justiției a oferit mai multe informații

„În conformitate cu dispozițiile art. 148 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ministrul Justiției a transmis Președintelui României astăzi, 23.03.2023, propunerea de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a domnului Alex-Florin Florența, în prezent procuror-șef al Biroului tehnic și de criminalistică din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism (DIICOT), delegat în funcția de procuror-șef al Secției de combatere a criminalității organizate din cadrul acestei structuri specializate”, a transmis Ministerul Justiției.

De asemenea, Ministerul Justiției a oferit și argumentele care fundamentează propunerea de numire în funcția de procuror general al PÎCCJ pe Alex-Florin Florența.

Potrivit informațiilor respective, acesta dispune de următoarele:

  • dispune de experiență profesională solidă și de o pregătire multilaterală; este procuror specializat atât în combaterea corupției, cât și a criminalității organizate, îndeplinind funcții de execuție și de conducere la nivelul parchetelor, precum și în cadrul ambelor structuri specializate ale Ministerului Public – DNA și DIICOT;
  • are un grad superior de înțelegere a tendințelor infracționalității și a modurilor și măsurilor de contracarare a acestuia, precum și o abordare modernă a cadrului și instrumentelor necesare pentru efectuarea unei urmăriri penale eficiente, fiind un promotor al digitalizării și al cooperării inter-instituționale;
  • a demonstrat pe parcursul interviurilor de la Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori, profunzimea, diversitatea și autoritatea cunoștințelor privind organizarea, funcționarea, misiunea, activitatea și modul de conducere a Ministerului Public, pe care le poate utiliza într-un mod inovativ și pragmatic;
  • îmbină cu măiestrie experiența și cunoștințele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar și conștientizează necesitatea adaptării Ministerului Public la continua evoluție a infracționalității, prin utilizarea metodelor și mijloacelor moderne în combaterea infracționalității economico-financiare și în recuperarea produsului infracțiunii;
  • are certe abilități de leadership, este un bun comunicator și are aptitudinea de a cultiva relații de încredere în mediul profesional.

Totodată, Ministerul Justiției a oferit și argumentele care fundamentează propunerea de numire în funcția de procuror-șef al DNA pe Marius-Ionuț Voineag. Este vorba despre următoarele puncte:

  • este un procuror cu o solidă carieră și un înalt nivel de expertiză, demonstrate prin cazurile pe care le-a instrumentat, fiind recunoscut în mediul profesional;
  • este, între altele, procuror specializat în combaterea infracționalității economico-financiare, având o experiență practică semnificativă în recuperarea produselor infracțiunii, inclusiv a celor aflate în străinătate;
  • are o viziune articulată, coerentă și creativă asupra viitorului instituției (conceptul „DNA 2.0”), ca instituție modernă și cu un impact multidimensional asupra corupției; în acest sens, a dovedit capacitatea de a dezvolta modern misiunea organizației și de a-și asuma responsabilitatea pentru îndeplinirea acestei misiuni;
  • dispune de o bună capacitate de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența multilaterală dobândită în cadrul DIICOT, inclusiv prin identificarea avantajelor utilizării în cadrul urmăririi penale a instrumentelor moderne, de natură tehnică, în combinație cu urmărirea eliminării avantajelor economice derivate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora;
  • dispune de o viziune concretă și pragmatică asupra eficientizării imediate și profunde a structurii specializate anticorupție, sens în care a identificat în mod corect atât direcțiile concrete de acțiune, cât și instrumentarul managerial necesar pentru o abordare completă și complexă a fenomenului corupției;
  • demonstrează stăpânirea managementului cunoașterii și al comunicării directe, având aptitudinea de a mobiliza resursele, în primul rând pe cele umane, și de a valorifica avantajele competitive ale DNA pentru trecerea acestei structuri specializate de parchet într-o nouă etapă a evoluției sale.