Așadar, ministrul Judit Varga a declarat ea într-un interviu acordat ziarului Magyar Nemzet că l-a informat pe prim-ministrul Viktor Orban cu privire la intenția ei.
„L-am informat pe prim-ministru de intenţia mea de a demisiona la 31 iulie”, a declarat Judit Varga.
Judit Varga se concentrează pe bătălia pentru scrutinul european
Aceasta a explicat că doreşte să predea ştafeta „cuiva care va putea să dedice 100% din timpul său” problemelor ministerului, în timp ce ea personal se lansează în bătălia pentru scrutinul european. Programat între 6 şi 9 iunie 2024, votul va da startul reînnoirii posturilor-cheie din principalele instituţii ale UE.
„Mizele sunt importante: trebuie să reuşim un viraj conservator şi mi-aş dori să joc un rol activ în această sarcină”, a declarat Judit Varga, adăugând că „îşi imaginează viitorul său în Parlamentul European”.
Potrivit presei locale, Judit Varga se aşteaptă să fie cap de listă a partidului Fidesz, al lui Viktor Orban. Ministrul nu a confirmat aceasta, spunând doar că decizia trebuie să fie luată de conducerea partidului, notează AFP.
Judit Varga cunoaşte bine cercurile de la Bruxelles
Conform sursei menționate, Judit Varga cunoaşte bine cercurile de la Bruxelles pentru că a lucrat timp de nouă ani ca asistent parlamentar, înainte de a i se fi încredinţat portofoliul Justiţiei în 2019.
Aceasta s-a impus rapid ca o susţinătoare loială a premierului naţionalist, apărând cu ardoare politicile controversate ale acestuia pe reţelele de socializare şi în diverse capitale.
În timpul mandatului său, Ministerul Justiţiei din Ungaria s-a aflat în centrul unui scandal pentru rolul său în utilizarea softului de spionaj Pegasus pentru interceptarea telefoanelor unor politicieni şi jurnalişti.
Poziţia actualului ministru al justiţiei a fost fragilizată şi de procesul în curs al fostului său adjunct, Pal Volner, care a demisionat la sfârşitul anului 2021 pe fondul unor acuzaţii de corupţie.
Parlamentul European a votat o rezoluţie prin care critică Ungaria pentru nerespectarea statului de drept
Amintim că Parlamentul European a votat anterior o rezoluţie prin care critică Ungaria pentru nerespectarea statului de drept. Europarlamentarii au pus sub semnul întrebării „capacitatea” Ungariei premierului Viktor Orban de a prelua preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene în al doilea semestru din 2024.
Ea a fost adoptată cu 442 voturi pentru, 144 împotrivă şi 33 de abţineri de către eurodeputaţii reuniţi în sesiune plenară la Bruxelles.