Afirmațiile ministrului au generat nemulțumire comună din partea AMR, AJADO și APR. Aceste asociații și-au exprimat dezacordul față de afirmațiile ministrului justiției, făcute în cadrul unei emisiuni de televiziune, în seara de 8 decembrie, cu privire la Secția pentru investigarea unor infracțiuni din justiție.
Afirmațiile ministrului justiției sunt contrazise de realitatea bazată pe lege și documente, potrivit ajado.ro. Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului a oferit o serie de argumente pentru susținerea acestui lucru.
Ce a transmis AJADO
1. „Susținerea că Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) “a fost compromisă prin însuși actul de înființare” relevă, în primul rând, ignorarea, de către ministrul justiției, a Deciziei Curții Constituționale nr. 33/2018 prin care s-a statuat că SIIJ “constituie o garanţie legală a principiului independenţei justiţiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenţa judecătorului. Se asigură, pe această cale, o protecţie adecvată a magistraţilor împotriva presiunilor exercitate asupra lor”.
De asemenea, afirmația ignoră faptul că nerespectarea deciziilor Curții Constituționale nu a constituit, nicidecum, o recomandare a Comisiei de la Veneția. Dimpotrivă, în răspunsul din iulie 2018 la scrisoarea Curții Constituționale a României, preşedintele Comisiei de la Veneţia a arătat că deciziile Curţii Constituţionale pot fi criticate, deoarece libertatea de exprimare este una dintre valorile fundamentale într-un stat democratic, dar deţinătorii funcţiilor publice trebuie să se abţină în criticile lor.
Criticile nerespectuoase şi apelurile publice la neexecutarea deciziilor Curţii sunt inadmisibile. Deciziile Curţilor Constituţionale sunt definitive şi obligatorii şi trebuie să fie implementate.”
2. „Afirmația “modul în care arhitectura ei – a SIIJ (n.n.) – a fost gândită este cumva străină de coerența piramidală a sistemului Ministerului Public, cu control ierarhic” este expres contrazisă de dispozițiile legale ce reglementează organizarea și funcționarea SIIJ, a căror trecere cu vederea de către ministrul justiției este îngrijorătoare.
În art. 881 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 s-a prevăzut în mod clar că SIIJ se înființează și funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Mai mult, SIIJ este reglementată în Titlul III, Cap. II din Legea nr. 302/2004, care se referă la “Organizarea Ministerului Public” și are secțiuni privind Parchetul de pe lângă ÎCCJ, DIICOT, DNA, SIIJ, parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale, parchetele militare. În plus, art. 72 care prevede că “procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor” nu a fost nici modificat și nici abrogat.”
3. „Afirmația privind “portița prin care se pot tergiversa diverse cauze prin simple plângeri împotriva magistraților”, ca semn că SIIJ “din start a fost compromisă” omite că asemenea “simple plângeri” au existat și există, nefiind o noutate, nici în cazul procurorilor SIIJ, nici în cazul procurorilor DNA, nici în cazul instanțelor sau parchetelor cu un număr mic de judecători/procurori, în acestea din urmă activitatea fiind aproape paralizată chiar și în lipsa plângerilor. Așteptam ca această realitate, sesizată de noi și de colegii noștri, de multe ori, aproape cu disperare, să îl preocupe, cu precădere, pe ministrul justiției.
În plus, conform art. 882 alin. 4 din Legea nr. 304/2004, numărul de posturi al SIIJ poate fi modificat, în funcţie de volumul de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului ÎCCJ (încă o dovadă că ierarhia piramidală din cadrul Ministrului Public se aplică și la SIIJ).”
4. „Susținerea că SIIJ “a vizat și altceva, paralizarea acestui demers anticorupție, sub forma pierderii acelui avânt…” este, în primul rând, o observație cu titlu general, lipsită de temei. În al doilea rând, crearea SIIJ a fost determinată, pe de‐o parte, de structura administrativă deja existentă – Serviciul privind combaterea infracțiunilor din Justiție din cadrul DNA, înființat prin Ordinul procurorului șef al DNA nr. 10/31.01.2014, având competența de a investiga toate infracțiunile de corupție pretins a fi săvârșite de către judecători și procurori. Ulterior, prin Ordinul ministrului justiției nr. 1.643/C din 15.05.2015 și ca urmare a avizului dat de Secția pentru procurori a CSM, a fost aprobat Regulamentul de ordine interioară al DNA, în care, la art. 4 alin. 2, se menționa explicit acest Serviciu.
Deci, Serviciul a fost înființat prin ordin nepublic al procurorului șef DNA, fără nicio consultare publică, fără motivare, fiind trecut discret prin colegiul de conducere al DNA, prin înscrierea sa fără alte explicații, ca ultim punct pe ordinea de zi. Mai mult, Serviciul a funcționat aproape 1 an și 4 luni fără să existe ordin al ministrului justiției care să îi prevadă existența.
Pe de altă parte, crearea SIIJ a fost determinată de necesitatea asigurării unor garanții suplimentare de independență a judecătorilor și procurorilor față de anchetele penale ce au constituit presiuni la adresa acestora, materializate prin: anchete ce au vizat exclusiv soluțiile magistraților; încălcarea în cadrul investigațiilor a secretului deliberării; multiple anchete lipsite de profesionalism finalizate prin clasări sau achitări, dar care au condus la suspendarea din funcții a judecătorilor/procurorilor vizați, inclusiv la nivel înalt: Procuror General, judecător CCR, membrii CSM, președinte de secție la ÎCCJ, fost judecător CEDO, judecători și procurori cu grad de curte de apel sau ÎCCJ.”
Ultimul argument oferit de către asociație
„Prezentarea concluziilor/recomandărilor Comisiei de la Veneția ca fiind strict în sensul desființării SIIJ nu corespunde realității. Astfel, în Avizul nr. 940/2018, Comisia de la Veneția a salutat preocuparea legiuitorului de a asigura, în contextul noii secții propuse, garanții procedurale efective magistraților vizați. Totodată, Comisia a apreciat pozitiv în special de implicarea CSM în numirea procurorului șef al Secției, precum și a procurorilor din cadrul Secției, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie specială înființată în cadrul Consiliului, subliniind că participarea plenului este importantă întrucât Secția, deși va fi condusă de un procuror șef, va investiga atât procurori cât și judecători. Indicarea cu precizie în lege a criteriilor și a condițiilor procedurale pentru selectarea celor mai buni candidați asigură câteva garanții importante de calitate și de imparțialitate pentru numirile în această secție sensibilă”, a transmis sursa menționată.