Dezvoltarea producției de gaz natural și a capacității de transport în Sud-Estul Europei reprezintă o prioritate comună țărilor din regiune. Totodată, preocuparea pentru menținerea gazului drept combustibil de tranziție către energia verde este importantă, atât pentru România, cât și pentru Ungaria.

„Avem o agendă comună, pentru că putem avea o voce la unison la Bruxelles. Unde nu se înțelege foarte clar că nu se poate realiza tranziția verde doar cu energie verde. Ar fi prostesc să renunțăm și la gaze naturale și la alte resurse și să ne așteptăm să meargă bine. (…) Desigur ne place energia verde, aerul curat, dar sursele de aprovizionare cu energie trebuie să fie sigure“, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în cadrul celei de a doua zile a Romanian International Gas Conference (RIGC).

Prezent la eveniment, Péter Szijjártó, ministrul maghiar al Afacerilor Externe, a precizat poziția țării sale în acest context. „În Ungaria, problema aprovizionării cu energie este o realitate. Noi respingem orice abordare care o transformă într-o chestiune ideologică sau politică. Abordarea Ungariei este determinată 100% de infrastructură. Nu poți să transporți gazele într-un rucsac. Gazele pot fi aduse doar dacă există o infrastructură. De aceea noi nu acceptam abordarea prin care originea gazelor cumpărate este o cauză politică. Este doar o chestiune de infrastructură. (…) Europa a lăsat această chestiune să se transforme într-o ideologie. În multe cazuri, drepturile suverane ale statelor membre de a-și alcătui propriul mix energetic sunt încălcate. Consider că interzicerea oricăror surse în acest mix energetic este irațională.“, a declarat ministrul Szijjártó.

„Trebuie să folosim gazul drept combustibil de tranziție“

Sebastian Burduja a nuanțat poziția României, precizând că „trebuie sa scoatem politica din energie, dar nu putem scoate geopolitica“.

Ministrul român al Energiei a precizat că nu existe tranziție către energia verde fără transport. „Este nevoie de pragmatism absolut în schemele de infrastructură și este nevoie să lucrăm împreună. Am trimis mai multe proiecte către Fondul de modernizare privind infrastructura din România, dar toate au fost refuzate. Mulțumim prietenilor de la Budapesta care au fost întotdeauna de partea noastră. Ei au înțeles că avem nevoie să investim în infrastructură. Nu se poate atinge securitatea energetică fără să investești în infrastructura de gaze. (…) Trebuie să vorbim mai apăsat cu Bruxelles-ul, la nivel tehnic. Nu este vorba de ceva politic aici, argumentele sunt pur tehnice și trebuie să folosim gazul drept combustibil de tranziție.“, a declarat ministrul român al Energiei.

„Cel mai mare obstacol în calea diversificării este Bruxelles-ul“

Ministrul maghiar de Externe a precizat că Ungaria a fost supusă la presiunea constantă de a diversifica sursele de energie. „În accepțiunea noastră, diversificarea ar trebui să însemne acces la cât mai multe surse. Nu să o înlocuiești pe una cu alta, și în niciun caz o sursă fiabilă. Ca să fiu sincer, pentru Ungaria cel mai mare obstacol în calea diversificării este Bruxelles-ul și câteva state membre. Nu este o afirmație politică, ci realitatea“, a subliniat Szijjártó.

Ministrul maghiar a declarat că Ungaria este interesată să achiziționeze gaze din Turcia, Azerbaidjan sau Qatar. Dar există blocaje și capacitatea gazoductelor din Sud-Estul Europei este limitată. „Am încercat să ne unim forțele cu România, Serbia și Azerbaidjan să creștem capacitatea gazoductelor. Răspunsul de la Bruxelles a fost «Nu». Pentru că se consideră că peste 15 ani gazele nu o să mai fie parte din mixul energetic.“, a afirmat Szijjártó.

Ministrul de Externe a declarat tranșant că, din cauza infrastructurii, Ungaria nu poate renunța la livrările de gaz rusesc. „Dacă renunțăm la ele nu suntem capabili să aprovizionăm țara. (…) Presiunea pusă pe noi să renunțăm la gazul rusesc înseamnă să aruncăm în aer aprovizionarea cu gaze. Și de aceea trebuie să menținem relația.“, a spus oficialul maghiar.

Un alt aspect abordat de acesta a fost noua lege din Bulgaria care impune o taxă suplimentară de 10 euro pe fiecare MW oră de gaz care vine din Rusia. „Poate fi un pericol pentru siguranța aprovizionării în cazul nostru și al Serbiei. (…) Iată de ce solidaritatea trebuie luată în serios. Niciun stat nu trebuie să pună în pericol securitatea aprovizionării altei țări. Avem nevoie de ajutorul altor țări și trebuie să fim siguri că o vor face.“, a conchis ministrul maghiar de Externe.

CE refuză să ia în calcul proiectele de expansiune

La eveniment a participat și Samir Valiyev, ministru adjunct al Energiei din Republica Azerbaidjan. Țara este unul dintre principalii furnizori de gaze ai Europei, dar întâmpină și ea probleme cu susținerea Bruxelles-ului.

„Avem rezerve uriașe de gaze și ne dorim să creștem aprovizionarea către Europa. În conformitate cu memorandumul de înțelegere dintre CE și Azerbaidjan, vom încerca să dublăm livrările către UE. Însă, în ceea ce privește producția de gaze, avem nevoie de investiții. Nimeni nu va investi fără să existe infrastructura necesară și garanții privind cumpărătorii. A existat coridorul sudic, un prim proiect în acest sens. Acum vorbim despre creșterea capacităților acestuia. Din nefericire, în contextul Pactului verde, CE refuză să ia în calcul proiectele de expansiune. Dacă s-ar adăuga un astfel de proiect pe lista celor de interes comun, ne-ar fi mai ușor să găsim investitori și să finalizăm proiectul. Azerbaidjanul face eforturi mari pentru a a crește livrările de gaz către piața europeană. Dar exista anumite probleme care ne împiedică să realizăm acest lucru“, a declarat Samir Valiyev.