Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat miercuri că aproximativ 23 de hectare de plajă vor fi date în folosință la Eforie, în urma proiectului de reducere a eroziunii costiere și extindere a plajelor din sudul litoralului românesc.
Ministrul Mediului anunță 23 de hectare de plajă la Eforie
Vizita lui Mircea Fechet în județul Constanța a debutat la Eforie, unde a participat la recepția a două perimetre de plajă, la finalizarea lucrărilor. El a subliniat că această extindere a plajelor nu aduce doar beneficii de mediu, ci și un mare impuls pentru activitatea economică și turistică a zonei.
„Putem spune că aproximativ 23 de hectare de plajă vor fi date în folosință. Asta va însemna, fără îndoială, nu doar beneficii de mediu, dar și un mare beneficiu pentru activitatea economică și turistică a județului Constanța și a localității Eforie”, a declarat ministrul Mediului.
În continuare, Fechet a vizitat lucrările de refacere a plajei de la Agigea, unde au fost recepționate, parțial, încă 1,3 hectare, iar lucrările avansează conform planului.
Pe parcursul zilei, ministrul are programate întâlniri cu reprezentanții instituțiilor deconcentrate din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, precum și cu cei ai Organizațiilor de Management al Destinației și organizațiilor de turism.
Scopul acestor întâlniri a fost consultarea în vederea punerii în folosință a plajelor, urmată de procesul de închiriere și de bucuria cetățenilor de a se putea bucura de aceste facilități.
Probleme întâmpinate în timpul executării lucrărilor
Reprezentantul firmei Van Oord, Marius Stamat, care a realizat lucrările de la Eforie, a explicat că lotul are o lungime totală de 5,7 kilometri, iar pentru construcția a șapte diguri s-au utilizat 1,4 milioane de tone de piatră și 3 milioane de metri cubi de nisip. El a subliniat că lucrările de înnisipare vor rezista timp de 50 de ani.
Stamat a dezvăluit și problemele întâmpinate în timpul execuției lucrărilor, cum ar fi identificarea unei epave și a unui habitat pentru un anumit tip de scoică.
Pentru a gestiona aceste probleme, s-a solicitat o cercetare arheologică extinsă și s-a luat în considerare relocarea temporară a habitatului scoicilor, urmată de restituirea acestora în habitatul lor original.
„În cazul scoicilor, acestea au fost colectate de pe fundul mării, din nisip, practic ele se îngroapă în nisip, a fost colectat substratul în care trăiesc, depozitat separat, s-a făcut înnisiparea, lucrarea de protecţie costieră, ulterior habitatul lor original, nisipul original a fost adus şi pus în strat final şi readuse scoicile în habitatul lor original. Practic, nu am făcut altceva decât temporar să mutăm habitatul lor în altă parte şi aducându-l apoi înapoi”, a explicat Stamat.
