'Încă de la începutul preluării mandatului de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, am declarat public că una dintre priorităţile majore ale echipei pe care o conduc se referă la păduri. Vorbim despre un subiect sensibil pentru care toţi cetăţenii României manifestă un interes din ce în ce mai mare, devenind unul dintre elementele foarte discutate vis-a-vis de protecţia mediului. Pentru mine şi echipa mea, gospodărirea durabilă a pădurilor şi implicit limitarea tăierilor ilegale sunt obiective prioritare. Măsurile pe care le-am adoptat pentru continuarea acestei reforme şi pe care le implementăm anul acesta vor conduce, sperăm noi, la o reducere vizibilă şi cuantificabilă a fenomenului tăierilor ilegale, cu impact pozitiv în viitor. O modalitate pe care am considerat-o ca extrem de eficientă în realizarea obiectivelor mai sus menţionate este operaţionalizarea şi eficientizarea activităţii Gărzilor Forestiere, structuri operative ale autorităţii statului, al căror atribut este asigurarea aplicării regimului silvic şi regimului cinegetic la nivel naţional (…)', se arată în document, potrivit Agerpres.
Potrivit ministrului Mediului, orice structură de autoritate are nevoie de instrumentele legale, iar în cazul pădurilor, Legea 171/2010 privind regimul contravenţiilor silvice reprezintă un scop.
'Se ştie, însă, că orice structură de autoritate are nevoie de instrumentele legale pentru a-şi atinge scopul. Un asemenea instrument este şi Legea 171/2010 privind regimul contravenţiilor silvice care, de la momentul intrării ei în vigoare şi până în anul 2014, s-a constatat că nu asigură eficienţa necesară ca instrument pentru autoritatea statului. Ca urmare, a fost iniţiat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, care în prezent este în etapa finală de dezbatere parlamentară. Pe tema acestui proiect de modificare a legii s-au făcut dezbateri în ultimele luni în Parlament şi nu au existat puncte de vedere divergente. S-au adus amendamente care au îmbunătăţit proiectul de lege, dar au fost şi puncte de vedere care au susţinut că actul normativ ar avea articole neaplicabile. În Comisia pentru Agricultură, Silvicultură şi Servicii din Camera Deputaţilor, proiectul de lege a fost votat în unanimitate', notează ministrul de resort.
Potrivit sursei citate, modificările la Legea 171 trebuie să creeze un regim sancţionatoriu mai sever iar fără acestea Gărzile Forestiere nu dispun de instrumentul eficient de acţiune în multe din cazurile în care trebuie să intervină în scopul protejării pădurilor. Mai mult, dacă instituirea acestor sancţiuni nu va fi aprobată este ameninţată eficienţa celor două Regulamente europene existând un risc major de declanşare a procedurii de infringement împotriva României, mai scrie Agerpres.
'Modificările la Legea 171/2010 trebuie să creeze un regim sancţionatoriu mai sever, care să fie extins asupra tuturor celor care afectează integritatea pădurilor. În plus, modificările propuse prin proiectul de lege instituie sancţiuni proporţionale şi disuasive impuse de două regulamente europene, Regulamentul (UE) nr. 995/2010 Due Diligence prin care se reglementează principiul prudenţei la introducerea în piaţa comunitară de lemn şi produse din lemn şi respectiv Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 privind regimul de licenţe FLEGT în vederea asigurării trasabilităţii lemnului. Dacă instituirea acestor sancţiuni nu este aprobată, este ameninţată eficienţa celor două Regulamente europene şi, ca urmare, există un risc major de declanşare a unei proceduri de infringement împotriva României, acţiunile preliminare în acest sens fiind deja iniţiate din anul 2015. Avem convingerea că procesul de eficientizare a activităţii Gărzilor, intensificat în ultimele luni, poate fi compromis dacă acest proiect de Lege (PL-x 162/2014) nu va fi adoptat înainte de vacanţa parlamentară', reiese din scrisoare deschisă a ministrului Mediului.
Cristiana Paşca Palmer consideră că aprobarea acestui proiect de lege înainte de vacanţa parlamentară va arăta românilor că Parlamentul îşi asumă una dintre cele mai importante legi în prevenirea şi combaterea ilegalităţilor din sectorul silvic.
'Legea se află în Parlament de mai bine de un an. Cu siguranţă, prelungirea dezbaterilor cu toţi factorii interesaţi şi în comisiile din Parlament au fost binevenite, au adus modificări utile pentru asigurarea scopului pentru care proiectul a fost iniţiat, dar credem că a sosit timpul pentru decizie. Cred că Parlamentul României îşi doreşte cu adevărat să devină un actor important în procesul de combatere a tăierilor ilegale. Fac, aşadar, un apel la buna dumneavoastră credinţă şi vă rog să finalizaţi procedura. În opinia noastră, aceasta presupune introducerea pe ordinea de zi a Comisiei Juridice în şedinţa de săptămâna viitoare, elaborarea raportului comun împreună cu Comisia pentru Agricultură şi votul în plenul Camerei Deputaţilor. Aprobarea acestui proiect de lege înainte de vacanţa parlamentară va arăta românilor că Parlamentul îşi asumă una dintre cele mai importante legi în prevenirea şi combaterea ilegalităţilor din sectorul silvic', este de părere ministrul Mediului.
În data de 16 mai, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a anunţat organizarea unui concurs pentru posturile vacante de inspector şef în cadrul Gărzilor Forestiere din Braşov, Oradea, Suceava şi Ploieşti.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor Forestiere a fost adoptat de Senat în data de 20 octombrie 2015, însă, după trei săptămâni, deputaţii din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au decis amânarea discutării acestui proiect. Documentul arată că, în cursul lunii august, controalele silvice şi cinegetice ar urma să fie efectuate la nivel central şi local de Gărzile Forestiere, entităţi în cadrul cărora numărul de posturi preconizat se ridică la 617 persoane, dintre care 545 va fi reprezentat de personalul silvic cu atribuţii de control şi implementare.
Activitatea Gărzilor va fi coordonată tehnic la nivel central de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură prin secretarul de stat pentru Păduri şi prin structura care coordonează activitatea în domeniul silvic şi cinegetic din cadrul acesteia.
Gărzile Forestiere vor acoperi toate cele 43 de judeţe, plus municipiul Bucureşti, şi vor fi organizate în nouă sedii deschise în: Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Focşani, Oradea, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Suceava şi Timişoara. Cele mai multe posturi vor fi la Garda forestieră Suceava (94 din care 86 personal silvic), urmată de Garda forestieră Braşov (90 posturi; 82 personal silvic) şi Garda forestieră Cluj (70 posturi; 62 personal forestier).
Pe de altă parte, Gărzile forestiere din Oradea, Ploieşti şi Bucureşti vor avea mai puţini angajaţi.
