„Sunt judeţe cu 0% şomaj, în special cele care se află pe graniţa de Vest a ţării. Asta pentru că multinaţionalele, multe beneficiare de ajutor de stat, s-au aşezat acolo unde le era mai simplu să îşi transporte marfa în Uniunea Europeană, adică mai aproape de reţeaua de autostrăzi. În schimb, sunt foarte multe judeţe din România unde şomajul este peste 5%, în zona Moldovei şi câteva judeţe din sudul ţării. Cei care nu îşi găsesc un loc de muncă în aceste zone preferă să plece în străinătate“, a declarat Lia-Olguţa Vasilescu în cadrul unui seminar despre criza forţei de muncă, organizat de Intact.
Ea aminteşte că statul a venit în sprijinul şomerilor dispuşi să se mute la peste 50 km de casă cu programul Prima Chirie, care decontează 75% din cheltuielile cu chiria şi utilităţile, în limita a 900 de lei, şi atrage atenţia angajatorilor că au la dispoziţie jumătate de miliard de euro din fonduri europene pentru formarea muncitorilor.
„Dacă o firmă are nevoie de zece sudori şi nu îi găseşte pe piaţa muncii, poate merge la AJOFM şi solicită zece persoane necalificate pe care să îi transforme în sudori la locul de muncă. Firmele pot primi de la stat salariul minim pe economie lunar pe o perioada între unu şi trei ani pentru aceste persoane. Singura obligaţie a angajatorului este ca, la sfârşitul perioadei, să pună la dispoziţia angajatului un certificat de ucenicie. Acelaşi lucru este valabil şi pentru stagiari, adică cei care au absolvit o facultate, dar pentru ei suma pusă la dispoziţie este de 300 de euro“, adaugă ministrul muncii.
Ea se arată surprinsă de faptul că mediul de afaceri nu accesează aceşti bani, dar „se plânge“ că nu face faţă măriri salariului minim pe economie. De la demararea programului, în vara acestui an, au fost angajaţi doar 169 de ucenici şi 60 de stagiari, potrivit lui Vasilescu. „Angajatorii pot lua aceşti bani şi să mai adauge 100-200 de lei, pentru a nu rămâne doar la nivelul salariului minim şi astfel să păstreze în ţară forţa de muncă“, a completat ea.
Reprezentanţii mediului de afaceri prezenţi la eveniment au recunoscut reticenţa în accesarea fondurilor europene, pe motiv că multe firme au avut de suferit în perioada de monitorizare. „Sunt multe procese în acest moment. În urma unor simple hârtii, care au lipsit, trebuie să dea banii înapoi, plus penalizări. Nu toţi sunt specializaţi în accesarea de fonduri europene şi nu toţi au apelat la consultanţă“, spune Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.
Meserii la căutare
Anul trecut, circa 210.000 de români au decis să plece la muncă în străinătate, nivel record în ultimii ani, potrivit datelor Ministerului Muncii. Aceştia au contribuit cu aproape 85 de miliarde de euro la economiile ţărilor de adopţie, arată datele prezentate de ministrul muncii. Cei mai mulţi sunt plecaţi în Italia, Germania, Franţa, Austria şi Marea Britanie. Anul trecut, românii care muncesc în străinătate au trimis şi în ţară o sumă de 3,15 mld. euro, cu 13,2% mai mult faţă de anul anterior, potrivit datelor BNR.
La finalul lunii septembrie s-au identificat peste 362.000 de locuri de muncă vacante în România, cu 9,2% mai multe decât în perioada similară a anului trecut. Din totalul locurilor de muncă vacante, peste 70.000 au fost declarate în mod repetat de către angajatori, doarece aceste poziţii nu au fost ocupate. În paralel, Ministerul Muncii înregistrează 366.500 de şomeri, echivalentul unei rate a şomajului de 4,18%.
Principalele locuri de muncă în care s-au înregistrat locuri vacante în ultimele nouă luni sunt: muncitor necalificat la montarea şi asamblarea pieselor – 16.344, muncitor necalificat în industria confecţiilor – 15.936, lucrător comercial – 14.850, manipulant mărfuri – 11.216, agent de securitate – 11.183, şofer de autocamion, lăcătuş, sudor sau ospătar.
Cel mai mare deficit de muncitori se înregistrează în sectoarele construcţii, IT, agricultură şi medicină. „Prin legea salarizării au crescut salariile medicilor, care din martie 2018 vor ajunge la peste 3.000 de euro, adică foarte aproape de nivelul din UE. Vrem să oprim migraţia medicilor. Dacă mâine am avea 12.000 de absolvenţi în IT în plus, vom vedea că ei sunt imediat absorbiţi de piaţa muncii. Construcţiile şi agricultura sunt cele mai problematice domenii. Culmea este că cei mai mulţi români care au plecat din ţară în ultimii ani lucrează tocmai în aceste sectoare“, evidenţiază Lia-Olguţa Vasilescu.
Ea spune că sectorul construcţiilor va resimţi acut acest deficit anul viitor, când va intra în funcţiune programul PNDL, prin care ar trebui făcute construcţii publice de peste 30 mld. lei.
„Deja sunt probleme. Primăriile scot la licitaţie obiective şi nu mai participă firmele. Sigur, sunt şi probleme de natură administrativă. Sunt şi autorităţi care preferă să nu mai organizeze licitaţii dintr-o teamă de semnătură“, recunoaşte ea.
Locuri de muncă noi
În acest moment, România are 6,34 milioane de contracte de muncă active, din care pe perioada nedeterminată sunt 5,84 milioane şi pe perioadă determinată 498.000. Numărul de contracte cu normă întreagă a ajuns la 5,35 milioane, iar cu timp parţial la 984.000. De la începutul anului şi până acum au scăzut cu 13% contractele cu timp parţial (part-time), pentru că, spune Vasilescu, în luna august, Guvernul a dat o Ordonanţă de Urgenţă prin care s-a stabilit ca toţi cei care lucrează part-time să plătească contribuţiile la nivelul salariului minim pe economie. „Într-o singură săptămână 22.000 de contracte de muncă au trecut la normă întreagă“, spune ministrul muncii.
Potrivit acesteia, în acest an au fost create 22.700 de locuri noi de muncă în sectorul construcţiilor, 13.200 în transport şi depozitare, 8.300 în hoteluri şi restaurante, 8.500 în informaţii şi comunicaţii, 9.500 în agricultură şi silvicultură, dar şi 12.100 în administraţie publică şi apărare.
