Anunțul majorării salariilor din Sănătate a nemulțumit sindicatele din alte zone, mai ales pe cele care reprezintă angajații din învățământ. Conform ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru „la 1 an după ce rezolvăm problemele din Sănătate, la 1 august 2017, intră și ei cu noua grilă”.
„Educaţia rămâne o prioritate, Discuţia de vineri a fost extrem de bine venită, au venit şi reprezentanţi ai părinţilor, ai elevilor. Am discutat, am văzut că problemele nu sunt legate numai de salarizare ci de întreg sistemul. Am avut un fel de empatie cu colegii de la masă şi le-am spus: vă avem şi pe dumneavoastră în vedere. Hai să facem aşa: la un an de zile după ce rezolvăm sistemul de sănătate, 1 august 2017, intraţi şi dumneavoastră cu noua grila, care costă un pic mai mult decât la Sănătate -1,77 miliarde lei – şi intraţi cu grila respectivă. Tot ceea ce vă rugăm este să aşteptaţi un an de zile în care ne ocupăm de Sănătate şi de aceste disfuncţionalităţi şi într-un an de zile, în aceeaşi Ordonanţă pe care o dăm acum, aveţi o grilă care va rezolva ca la Sănătate aceste probleme legate de aşezarea în grilă.(…). Creşterea este în medie spre 10%. Această creştere face ca grila de la Educaţie să se alinieze pe principiile legii cadru cu grila de la Sănătate pe care am propus-o acum. Discuţia este deschisă. Marţi urmează să ne întâlnim cu dumnealor şi, spre regretul nostru, şi-au exprimat deja lipsa de satisfacţie în ceea ce priveşte această propunere.”, a dedclarat la un post TV, Dragoș Pîslaru.
El a precizat că până atunci le va trimite sindicatelor din Educaţie noua grilă, pentru a avea timp "să cumpănească", să vadă despre ce este vorba.
"Noi va trebui astăzi să le trimitem grila pe care noi am propus-o. Oamenii au nevoie de timp să cumpănească, să vadă despre ce este vorba. Poate am greşit noi anumite lucruri. Până la urmă ceea ce este important este, dacă sunt greşeli ele se pot corecta, problema este să nu ne minţim unii pe ceilalţi şi asta cred eu că este foarte importat. L-aţi auzit pe primul ministru, mă auziţi şi pe mine astăzi: noi nu vrem să vindem gogoşi. Este atât de uşor în acest moment să spunem vă dăm banii aceştia. Problema este la anul când cineva va avea bugetul pe mână şi va trebui să lucreze cu el şi va vedea că iese din anvelopa de cheltuieli salariale, cum va regla bugetul", a explicat Pîslaru.
Acesta a subliniat că a fost surprins de faptul că la negocierile de la începutul săptămânii trecute sindicaliştii din Educaţie au plecat din sală cu zece minute înainte de finalizarea discuţiilor şi că a avut impresia la un moment dat că aceştia preferă "să dăm mai puţin la ceilalţi şi să le dăm şi lor ceva.
"Trebuie să recunosc că la nivel personal am fost surprins că s-au ridicat din sală cu zece minute înainte de a se închide sesiunea, în condiţiile în care ne înţelegeam foarte bine şi respectul pe care l-am acordat pe parcursul acestor trei săptămâni este fără echivoc. Dar ceea ce am înţeles este că până la urmă ei reprezintă interesul unui sector care este şi el prost plătit, în care dascălii au probleme de demnitate, de decenţă. Recunosc că există nişte probleme clare ale sistemului de educaţie. Ce m-a surprins este faptul că există această neînţelegere cu privire la posibilităţile pe care le avem în bugetul dat. Cred că la un moment dat ar fi existat preferinţa să dăm mai puţin la ceilalţi ca să le dăm şi lor ceva. Nu au solicitat asta în mod explicit.(…) Am agreat împreună cu dumnealor să oprim această sarabanda de a antagoniza sectoarele", a spus ministrul Muncii.
Acesta a menţionat că proiectul de Ordonanţă privind salarizarea în sistemul public a plecat de la o constrângere legată de responsabilitatea fiscal-bugetară pe care Guvernul trebuie să o aibă şi anume încadrarea în plafonul de cheltuieli de personal bugetar existent în prognoza pe termen mediu şi lung pe care Guvernul a agreat-o cu partenerii internaţionali, cu Comisia Europeană, şi care spune că pentru anul 2017 acest plafon nu poate depăşi 2,3 miliarde lei.
"Aceasta a fost constrângerea de la care am plecat şi după aceea s-a pus problema ce facem plecând de la acest plafon şi cum putem noi să încercăm să oferim nişte măsuri care să regleze ceva din haosul pe care îl avem în sistemul de salarizare publică. După 2010, când a fost adoptată legea cadru , care ar fi trebuit să regleze modul în care se salarizează personalul din sectorul public, a apărut o serie întreagă de acte normative sectoriale, punctuale, ad-hoc, care mai de care mai populiste sau mai prost făcute pentru a distribui acele beneficii, care au dus la situaţii paradoxale în care, spre exemplu, într-un birou, într-o instituţie, fie ea şcoală, spital sau secţie de poliţie, am două persoane care au aceeaşi funcţie, aceeaşi vechime şi cu toate astea sunt plătite diferit, diferenţa fiind de până la 20-30%. De aici am plecat şi ceea ce cred eu că facem este să îndreptăm lucrurile la nivel de unitate în sistemul public. Ducem la maxim în plată pentru cei cu salarii mai mici din raţiuni de legislaţie neclară sau adoptată ad-hoc şi ajung să aibă salariu echivalent cu cei cu salarii maxime în unitatea respectivă", a precizat Dragoş Pîslaru.
Restructurarea completă a sistemului de salarizare în Sănătate şi introducerea unui sistem de premiere bazat pe condiţii de reformă şi criterii de performanţă pentru personalul din sistemul de sănătate şi pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, începând cu luna ianuarie 2017, sunt principalele modificări aduse la Legea salarizării bugetarilor.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului de Ordonanţă de urgenţă, în sistemul de sănătate, debutanţii vor beneficia de o creştere suplimentară de 10% a salariilor, faţă de restul funcţiilor, pentru creşterea atractivităţii unei cariere în domeniu. Totodată, în sistemul de Sănătate şi în Învăţământ, vor putea fi pot acordate premii anuale, semestriale şi trimestriale, în limita a 2% din cheltuielile cu salariile, cu încadrare în fondurile aprobate prin buget, în condiţiile îndeplinirii unor criteriilor de performanţă, care vor fi elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei Naţionale.
Alte modificări aduse de proiectul de Ordonanţă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, vizează eliminarea diferenţelor de salarizare pentru funcţii egale şi muncă egală în cadrul aceleiaşi unităţi, prin aducerea salariilor la nivelul maxim aflat în plată la nivelul unităţii / instituţiei, pentru toate familiile ocupaţionale, în limita alocărilor bugetare. În Administraţia publică centrală – aparatul central eliminarea diferenţelor de salarizare se va realiza prin stabilirea salariilor la 70% din nivelul salariilor aflat în plată la 1 august 2016 la Secretariatul General Guvernului. Măsura nu se aplică structurilor teritoriale.
Sindicaliştii din învăţâmânt s-a arătat nemulţumiţi de acest proiect considerând că, în afară de fondul de premiere de 2%, nu aduce nimic în plus pentru angajaţii din acest sector.
"Ne aşteptam la o lege a salarizării care să creeze un orizont pentru oamenii din sistem. Această Ordonanţă pentru noi este nulă. Nu vreau să spun că este pentru Sănătate. Este un sector care într-adevăr se confruntă cu probleme. Ştim foarte bine ce se întâmplă şi ştim despre acel exod al medicilor, dar ştim că există două domenii în România care ar trebui tratate cu prioritate: Educaţia şi Sănătatea. Din păcate, Educaţia a fost abandonată în acest moment", a afirmat marţea trecută preşedintele FSLI, Simion Hăncescu, la finalul discuţiilor de la Ministerul Muncii.
În ceea ce priveşte Fondul de premiere de 2% propus în proiectul Ordonanţei, liderul FSLI a subliniat că apreciază "efortul " Guvernului şi că "este prea mult acest deranj".
"Este vorba de 2% şi Guvernul face efortul în ghilimele. Vrea să introducă criterii de performanţă pentru acest doi la sută. Este prea mult acest deranj. Doi la sută ştim foarte bine că este o sumă infimă. Acest fond de premiere a funcţionat în învăţământ şi în tot sistemul bugetar. Şi Guvernul consideră că aceasta este o facilitate pentru învăţământ şi doreşte performanţă plecând de la acest fond de premiere de 2%. Este prea mult", a afirmat Simion Hăncescu, precizând că nu au avut loc negocieri, doar "ni s-au prezentat trei variante pe care Ministerul Muncii le-a avut în vedere"
Citește și: Mamele cu copii mai mici de doi ani vor primi 85% din salariu, fără plafon, de la 1 iulie