"Ştiu în detaliu situaţia de la ANAF pentru că şi eu, la fel ca şi alţi cetăţeni ai României, am fost în situaţia să achit anumite contribuţii ale familiei şi, după 45 de minute, nu am înţeles deloc, sincer vorbind, cum este organizată această instituţie a statului. Este o mizerie ce se întâmplă acolo. Sunt nevoi mari, investiţii financiare care trebuiau realizate până acum, erau angajamente pe care România le-a luat în 2010, lucruri care încă nu funcţionează (…) Ceea ce se întâmplă acum la toate sediile ANAF este un privitimism dacă ne comparăm situaţia cu alte state europene, cum ar fi Germania sau Austria, unde peste 99% din plăţi se fac online", a afirmat Cotovelea, la o conferinţă organizată de Mediafax.

El a adăugat că situaţia de la ANAF poate fi schimbată prin utilizarea fondurilor europene care vor fi alocate României în perioada 2014-2020 pentru informatizarea administraţiei publice. "În plus, Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF au un acord cu Banca Mondială pentru un împrumut care poate ajunge până la 100 milioane de euro pentru informatizarea instituţiei, care trebuie să fie o prioritate", a afirmat ministrul.

 El a arătat că România este o ţară a paradoxurilor, unde există o elită la nivel de producţie software, care realizează nişte aplicaţii extraordinare, dar, în acelaşi timp, există şi o populaţie, în special zona de mijloc şi vârstă înaintată, care nu este deloc familiarizată cu domeniul IT&C.

"Este foarte greu şi costisitor de schimbat pe termen scurt această stare de fapt. Trebuie să insistăm pe training, pe comunicare şi pe informare, iar în acest moment aceste tipuri de proiecte pot fi finanţate nu pe o scara foarte mare din fondurile strucuturale programate pentru 2014-2020. Pe noi, ca stat, ne interesează în special să ajutăm infrastructura IT&C să se dezvolte cu fonduri europene, să încurajăm sectorul IT&C să fie la fel de performant şi competitiv ca şi până acum, să încurajăm exporturile, mai ales cele legate de proprietate intelectuală, care vor aduce bani la buget",a spus Cotovelea.

Potrivit statisticilor europene, doar 5% dintre români au interacţionat în 2013 cu autorităţile statului prin intermediul internetului, de 6 ori mai puţini faţă de anul precedent.

De asemenea, numai 4% dintre români au accesat informaţii de pe pagini web oficiale şi doar 2% au depus online formulare, de aproape 10 ori mai puţin comparativ cu media europeană şi mult mai puţin decât în 2012.