"Taxa clawback pe care industria generică o va plăti va crește cu peste 50% față de sumele achitate în ultimul trimestru din 2011", a declarat Dragoş Damian, CEO al Terapia Ranbaxy.
Potrivit lui, companiile farmaceutice plătesc 25% din cifra de afaceri pentru clawback, în trimestrul I 2012, la care se adaugă 20% taxe și impozite către statul român și până la 10% costuri de finanțare pentru susținerea termenelor de plată de până la 360 de zile.

"Considerăm că poziția deschisă și tranșantă a domnului ministru este de natură să ne ofere speranța că executivul va respecta Programul de Guvernare al USL pentru 2012, care are ca prioritate în domeniul sănătății promovarea consumului de medicamente generice pentru populație ca medicamente mai ieftine, dar la fel de eficiente", a mai spus Damian.  El crede că această direcție strategică prioritară a noului guvern este în acord cu tendința existentă la nivel mondial, pentru că punerea ei în practică ar permite lărgirea accesului la tratament al pacienților utilizând în modul cel mai eficient posibil resursele financiare existente.

Lovitura de graţie, clawback-ul
Potrivit lui Damian, experienta arată că deși la nivel declarativ, încurajarea medicației generice a părut a fi o prioritate și pentru guvernele precedente, în realitate, autoritățile au contribuit din plin la diminuarea competitivității industriei farmaceutice generice, majoritatea cu facilități de producție în România.

"Printr-un cadru legislativ de-a dreptul ostil, care a ignorat realitățile economice, decidenții din domeniul sănătății au periclitat accesul pacienților tocmai la tratamentele ieftine, forțându-i pe producători să aleagă între faliment și scoaterea lor din fabricație. Lovitura de grație a venit odată cu legiferarea ultimei variante a așa numitei taxe clawback", spune Damian.
Astfel, în absența unor măsuri reparatorii urgente, tot mai multe companii vor fi în imposibilitatea de a achita această taxă, care deja acoperă 25% din cifra de afaceri cumulată la nivelul membrilor Asociație Producătorilor de Medicamente Generice din România, pacienții fiind privați astfel de dreptul lor firesc la tratamente accesibile. Taxelor si costurile induse de legislatie, de până la 55% din cifra de afaceri, li se adaugă costurile suplimentare care derivă din înghețarea arbitrară a cursului de schimb la care se face referențierea prețurilor la medicamente, la un nivel de 4,25 lei pentru un euro, potrivit calculelor APMGR.

Soluțiile APMGR privind modificarea mecanismului de aplicare al taxei clawback sunt următoarele:

  • considerarea preţului de producător ca bază de calcul a taxei, excluzând adaosurile distribuitorilor, pe cele ale farmaciilor şi TVA.
  • Concordanţa termenului de plată al taxei cu cel al decontării, stabilit în acest moment la 210 zile.
  • Crearea unui mecanism transparent în vederea monitorizării proceselor de înregistrare a documentelor şi flux de numerar la nivel de farmacii şi spitale, care să garanteze acurateţea datelor furnizate de CNAS
  • Stabilirea unui plafon maxim al valorii taxei plătite într-un an de către companiile producătoare de medicamente generice, pentru încurajarea folosirii acestora ca măsură de reducere a deficitelor bugetare şi asigurarea accesului pacienţilor la medicamente cu preţuri accesibile, în concordanţă cu politicile asumate ale guvernului, practicile europene şi recomandările FMI
  • Definirea taxei clawback ca măsură temporară, aplicabilă până în 2014.