Există multe domenii în care țara noastră, raportat la standardele și obiectivele Uniunii Europene, nu excelează. În unele se poate spune de-a dreptul că nu stăm deloc bine. Se pare însă că, în ceea ce privește țintele de neutralitate climatică, tranziție energetică și energie verde – stabilite pentru 2030 și 2050 de Comisia Europeană și asumate de România –, nu suntem deloc în urma altora. Ba, mai mult, am reușit să avem și câteva premiere la nivelul Uniunii.
„Țara noastră se situează înaintea multor țări europene dacă vorbim de producția de energie. Eticheta actuală este de peste 70% fără emisii de carbon”, ne-a declarat, din start, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Potrivit acestuia, Legea decarbonizării prevede ca, până în 2032, toate capacitățile de producție care folosesc surse fosile solide să fie trecute în conservare sau să fie dezafectate. Pe de altă parte însă, pentru a se atinge obiectivele de decarbonizare și menține stabilitatea sistemului energetic național, ministrul Burduja susține că este necesară utilizarea tuturor surselor disponibile cu emisii reduse de carbon. Cum sunt, de exemplu, gazele naturale, cu trecerea treptată la gazele regenerabile. Dar și asigurarea capacităților de încărcare de bază, cum ar fi energia nucleară.
Sebastian Burduja: Mix de surse pentru securitatea energetică
„România are un potențial extraordinar pentru surse regenerabile de energie. Dar este deosebit de important să privim acest potențial – cu punctele sale forte și slabe, fiind energie intermitentă – într-un context integrat al sistemului energetic național.“, a precizat ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, pentru ca sistemul energetic național să fie unul solid și care să asigure stabilitatea la nivel regional, este necesară totodată:
– asigurarea capacităților de producție base-load.
– întărirea și extinderea infrastructurii de transport și distribuție.
– dezvoltarea capacităților de stocare, a hidrogenului și a interconectărilor cu statele vecine.
„Corelarea și coordonarea acestor investiții este esentială pentru succesul implementării lor și atingerea țintelor în domeniul energiei și climei.“, a precizat Sebastian Burduja.
Potrivit acestuia, în perspectiva anului 2030, Planul Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) detaliază și mixul energetic preconizat. Acesta include componenta de energie nucleară, gazele naturale și sursele regenerabile, preponderent solar, eolian și hidroelectric.
„Obiectivul pentru 2030 este atingerea unei capacități instalate de producție a energiei electrice de 30,4 GW. Acesta marchează o creștere de 47% față de 2019. Astfel, România continuă politica de diversificare a surselor. Iar din perspectiva securității energetice ne gândim și vom avea în vedere întotdeauna și Republica Moldova“, a subliniat ministrul.
Din capacitatea proiectată pentru 2030, aproximativ 76% va proveni din surse regenerabile de energie, asigurându-se astfel utilizarea resurselor interne pentru producerea de energie electrică.
Sebastian Burduja: Nu pierdem trenul hidrogenului verde
La nivel european, se alocă resurse financiare tot mai substanțiale proiectelor din domeniul hidrogenului verde și se vorbește tot mai intens de crearea de ecosisteme complexe, de tipul Hidrogen Valley. Ministrul Energiei susține că stăm bine și la acest capitol.
„România a fost prima țară la nivelul UE care a promovat cu succes o schemă de ajutor de stat – prin PNRR – pentru stimularea producerii de hidrogen verde. Apreciez că în următorii ani vom vedea proiecte finalizate mai ales în aplicații industriale – rafinării, industria chimică și a oțelului. Dar și în mobilitate, în special la nivelul transportului public în comun de persoane“, a explicat Sebastian Burduja.
Potrivit acestuia, Strategia Națională a Hidrogenului este în curs de finalizare. Aceasta va oferi mai multă claritate cu privire la planurile de dezvoltare a Văilor Hidrogenului în România.
„Urmează să lansăm în curând un apel de proiecte prin Fondul pentru Modernizare. Acesta va fi dedicat susținerii producerii de hidrogen verde în diverse ramuri industriale. În condițiile unei prioritizări realiste și cu o alocare financiară adecvată și având în vedere acțiunile deja întreprinse, consider că România s-a urcat deja în acest tren. Și va continua să adauge cât mai multe vagoane, inclusiv prin participarea activă la inițiative transfrontaliere. Ca de exemplu, prin proiecte dezvoltate împreună cu Bulgaria și Grecia“, ne-a mai declarat ministrul.
